GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "Presiunea asupra leului a fost mare la începutul pandemiei, oamenii şi-au retras banii din bănci"

Opinia Cititorului ( 22 )

1. 1.  fără titlu
   (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 00:52)

   Ce ticalosie.... cititi si va minunati. "Guvernatorul a mai declarat, conform Agerpres, că BNR acceptă o anumită depreciere a cursului şi că niciodată nu "s-a bătut cu tendinţa pieţei"."

   Deprecierea cursului din ultimii 2-3 ani nu este meritul BNR ci este o "tendinta a pietei". Nu, BNR nu are niciun merit in asta, iar politica ei de ultra-relaxare monetara nu are nicio legatura cu indatorarea publica la nivel record, banii fiind apoi pompati in economie, in salarii nereformate la stat, in pensii speciale uriase, indecente la 40 de ani, etc, etc. BNR-ule, daca dobanda ta ar fi la 3%, statul va fi fortat sa se reformeze, sa se restructureze si sa plateasca peste 4% la obligatiuni, dar tu nu vrei sa faci asta pentru ca de aia si-a capatat Isarescu noul mandat prin urzeli securistice. 

   2.  fără titlu
   (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 08.07.2021, 08:48)

   cand pleci Mugur?

   Romania trebuie sa se dezvolte , BNR trebuie sa reinceapa sa cumpere aut din productie interna!

   Deci: cand pleci?  

   1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
      (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 08.07.2021, 08:49)

      *aur

      2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
      (mesaj trimis de Pandele în data de 08.07.2021, 11:48)

      Atzi revenit domnu' ex-bankster? Cand eratzi la Volksbank shi prosteatzi lumea cu credite in CHF eratzi lugu lugu pe langa shefutzu dv, care era dreptzi in fatza shefului local, care era frericit ca dl. Isarescu le permite creditarea in "moneda stabila". O iererhie comparabila cu cea a oalei de noapte din Camil P.

      2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
      (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 08.07.2021, 14:34)

      ai facut o fixatie, trateaza-te

      2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 15:55)

      Cred ca tu esti deja sub perfuzii....

      Poate ti le scoate cineva! 

      2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
      (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 08.07.2021, 21:09)

      Daca as avea ocazia, as da din nou credite in CHF. Ma intereseaza strict sa fac bani, nu dau doi bani pe amaratii care pun botul. Capisci?

   3.  Comentariu eliminat conform regulamentului
   (mesaj trimis de Redacţia în data de 08.07.2021, 14:51)

   ...

   1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 15:17)

      Isărescu e un om deștept și echilibrat dar,dacă trebuie să ia atitudine cu riscul de a-și pierde funcția preferă clar,să tacă, trăind în iluzia că altul ar face compromisuri si mai mari !

      Deci ,Isărescu e un om deștept, dar el știa că praful se va alege de Bancorex si nu a făcut nimic! Cum să nu știi, când toți politicienii,polițiștii,secu riștii luau bani fără dobândă pe o inflație de 100% sa zicem,iar în plus unii primeau si câte un Mercedes " pentru reclamă "! Cum să nu știi?

      E cam penibil dl Isărescu! 

      3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
      (mesaj trimis de MAKE în data de 08.07.2021, 16:13)

      Daca iti inchipui ca poti sa scrii insulte cu puncte-puncte, ca, pasamite, Regulamentul le-ar permite, atunci te informez ca te inseli. Nu, nu le permite, nici explicit, nici scrise cu puncte-puncte.

      3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 21:05)

      Manole la brutarie!

   4.  fără titlu
   (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 15:50)

   "Am scris un comunicat, ca să spunem aşa l-am scris cu mâna mea, pentru că am mai trăit momente de panică"... ohoho, cate comunicate ai mai scris tu cu mana ta, panicat ca colega din Dr Taberei vorbeste de rau comunismul mult iubit. Ei, Manole, Manole...

   5.  Bancile au fost inchise in stare de urgenta
   (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 16:30)

   In starea de urgenta nu s-au putut scoate decat lei din bancomate.

   1. 5.1.  Pai ce voiai sa scoti? (răspuns la opinia nr. 5)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 22:16)

      Pai ce voiai sa scoti, bere la cutie?

   6.  Pai cum sa nu-si retraga banii din banci
   (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 16:55)

   Pai cum sa nu-si retraga banii din banci cand si-au dat seama ce lucratura oribila politica a fost pusa la cale pe planeta?

   1. 6.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 20:30)

      Asta a si dorit toate guvernele lumii!!!

      Oamenii sa creeze in EXISTENTA nominale circulate ce se vor propaga in toate M-urile (M0,M2, M1, etc... prcentual) ca guvernele in contrapartida nominaleleor (vazand exact cata masa monetara este nou creeata sa poata genera deficite explozive!! adica sa faca credite in existenta pe banii multiplicati in circulatie din prezent; ramanand ca banii devozitati creeati in existenta sa faca cale intoarsa tot in sistem financiar: tva, impozite, energie scumpita, consum, etc tot la guvern se intorc formele de datorii nominale). 

      semnat comenturi "cretine" 

      6.2.  Ce spui tu (răspuns la opinia nr. 6.1)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 22:14)

      Ce spui tu e valabil cu banii tinuti la saltea, nu cu cei din banci..aia sunt luati deja in calcul in crearea artificiala de masa monetara fara acoperire. In rest, mecanismul de spoliere a omului simplu este corect descris de tine.

   7.  fără titlu
   (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 20:31)

   Text preluat:

   “Ocupaţi cu măruntele noastre griji de zi cu zi pe care însă le considerăm cele mai importante aspecte din viaţă, uităm să vedem esenţialul. Mai mult, ne considerăm bine informaţi cu privire la mersul lucrurilor, doar pentru că citim ziarul sau privim jurnalul de seară, dar din nou pierdem din vedere aspectele importante. Credem că ştim totul despre bani şi afaceri, dar majoritatea dintre noi nu ştim nimic. 

   Există modalităţi mult mai lucrative pentru bancheri să ne înșele iar, şi iar, şi iar. Şi, dintre toate, cea mai importantă s-a dovedit tipărirea banilor fiat (în latină, „facă-se”) şi controlul asupra dobânzilor de către băncile centrale. 

   Dobânda de referinţă şi cea de politică monetară, crescute de curând de Banca noastră naţională (asta dacă e a noastră) a îngreunat accesul la credite al cetăţenilor români şi a dus la încetinirea creşterii economice. Piaţa noastră imobiliară pare că se află într-un impas. Vom asista la o prăbuşire ca aceea din timpul ultimei crize economice? Este dificil de spus, dar, cu siguranţă, economia şi creşterea economică vor încetini semnificativ, sectorul imobiliar fiind strâns legat de celelalte sectoare economice. 

   Dacă unul dintre ele suferă, va suferi şi restul. Scuza vânturată de Mugur Isărescu este că mărirea dobânzii de referinţă s-a făcut cu scopul de a stopa inflaţia datorată pompării de bani ieftini în economie de către bănci. Aceşti bani împrumutaţi de bănci populaţiei sunt în mare parte bani fiat, simple hârtii fără valoare şi fără acoperire oferite de bănci populaţiei. Sau, mai rău, simple cifre tipărite pe ecranul unui calculator de casierul băncii care spune viitorului debitor că astfel i-a transferat bani în cont. Aceşti bani nu au acoperire în valoarea depozitului deţinut de respectiva bancă. 

   Ciclul prosperitate-recesiune poate fi descris simplu: când dobânda e scăzută, oamenii sunt mai optimişti, se îndatorează mai mult (deoarece banii sunt mai ieftini), cumpără mai multe bunuri, iar afacerile prosperă. Aceasta este prima parte a ciclului, şi anume prosperitatea. Urmează apoi recesiunea ce are loc atunci când bancherii consideră că i-au îndatorat pe oameni suficient de mult, încât să-i doboare efectiv prin creşterea dobânzilor. 

   Crescând dobânzile, oamenii au mai mult de plătit în contul datoriilor bancare, se împrumută mai puţin, cumpără mai puţin, afacerile se prăbuşesc, iar oamenii sunt concediaţi de la locul de muncă. În final, întreaga economie suferă. Aceasta este singura explicaţie pentru mare parte din recesiunile care au avut şi vor avea loc. Explicaţiile pretenţioase ale analiştilor economici nu sunt decât praf în ochii necunoscătorilor şi nimic altceva. 

   Dacă zvonurile legate de faptul că băncile au dreptul să dea împrumuturi în valoare de până la 10 ori valoarea depozitelor pe care le deţin se confirmă, atunci ne confruntăm cu o situaţie gravă. 

   Dar situaţia este chiar mai gravă, deoarece zvonurile se pare că se confirmă şi, aşa cum afirmă un articol publicat în 2014 în cotidianul britanic The Guardian, băncile au dreptul să împrumute sume nelimitate de bani. Mai bine spus, creează bani din nimic, pe care îi împrumută populaţiei, cerând apoi dobândă pe ei. 

   Asta l-ar face până şi pe Isus Hristos cu pâinicile şi peştişorii lui să pară un simplu amator. De aceea inflaţia creşte, a crescut şi va continua să crească în continuare, iar Isărescu ar trebui s-o ştie: băncile produc „bani din aer” fără nicio limită, pe care îi introduc apoi în circuitul comercial, făcând ca cererea să crească. Crescând cererea (fără ca producţia să se adapteze creşterii cererii), cresc şi preţurile. Dar totul este făcut pe credit, pe îndatorare, deci e o falsă prosperitate. În cazul în care amărâtul de rând se află în impas şi nu mai poate să-şi plătească datoria către bănci (datorie formată din bani inexistenţi plus dobânda), banca îi ia casa, maşina, terenul, afacerea sau apartamentul, care sunt valori tangibile, spre deosebire de banii fiat. Dar asta nu se învaţă la şcoală, nu? Mare păcat. Ca să fim corecţi cu Isărescu, inflaţia din România a crescut şi din cauza măririi artificiale a salariilor de către guvernele păstorite de Liviu Dragnea. 

   Lăcomia comercianţilor poate să fie şi ea un factor al creşterii preţurilor, asta ca o paranteză. Şi tot ca o paranteză, atragem atenţia că banii fiat au fost consideraţi de propaganda din mass-media o teorie a conspiraţiei pentru multă vreme, dar, ca multe aşa-zise teorii ale conspiraţiei, până la urmă aceasta s-a dovedit reală, aşa cum recunoaşte chiar The Guardian. 

   Banii fiat sunt responsabili de asemenea nu numai pentru deprecierea monedei noastre naţionale, dar şi a altor monede naţionale, inclusiv pentru deprecierea dolarului. Ce puteai cumpăra, în 2000, cu 100 de RON, cumperi azi cu 600 de RON, iar Mugur Isărescu ar trebui să ştie şi acest aspect. Rezerva Federală este responsabilă, în SUA, pentru deprecierea dolarului şi se află sub o imensă presiune pentru a fi supusă unui audit, dar se pare că influenţa bancherilor internaţionali a oprit această investigație. 

   Ca să revenim la subiect, este necesar să fie spus că tot limbajul economic este plin de termeni pretenţioşi care pot pune probleme şi celui mai silitor student, dar procesul economic este cu mult mai simplu şi mai uşor de înţeles, însă folosirea termenilor de specialitate greu de înţeles se face intenţionat de bancheri, astfel încât doar ei să rămână singurii deţinători ai secretelor economice. Şi ce secrete!!! 

   Într-o economie construită pe baze sănătoase, fără bani fiat, băncile ar împrumuta o cantitate de bani egală cu valoarea depozitelor lor, la o dobândă aproape inexistentă, fără comisioane sau alte vrăjitorii bancare. Dar, cum nu trăim într-o economie sănătoasă, totul se va sfârşi cu o Mare Criză Economică. 

   Într-o economie sănătoasă, fără bani fiat, inflaţia ar fi mult redusă, iar crizele economice ar fi foarte rare. Ca o paranteză, acesta a fost şi motivul oficial din spatele constituirii Federal Reserve: prevenirea crizelor economice. Din păcate Federal Reserve şi-a ratat total misiunea, asta în cazul în care nu se dovedeşte chiar ea a fi cauza acestor crize. 

   Crizele economice sunt însă o bună modalitate de a înmagazina şi mai mult avere pentru cei mai bogaţi din vârful „lanţului trofic”, sărăcind în acelaşi timp masele. Dar sunt în acelaşi timp un prilej de a aşeza sistemul economic pe baze sănătoase. Asta, dacă nu repetăm greşelile trecutului – ceea ce facem însă de fiecare dată. 

   Trucul de a crea bani din nimic, de a-i împrumuta şi de a cere apoi o dobândă pe ei este sursa puterii bancherilor internaţionali. Trucul este menţionat în monumentala lucrare Tragedy and Hope, a profesorului Caroll Quigley. Quigley a fost profesorul lui Bill Clinton la Universitatea Georgetown, deci e o sursă de încredere. 

   Aurarii medievali sunt sursa inspiraţiei pentru bancherii internaţionali de azi în domeniul creaţiei banilor fiat. Cum să renunţe cămătarii moderni la o sursă de profit sigură şi atât de lucrativă? Tot profesorul Quigley dă şi numele dinastiilor de bancheri care controlează băncile internaţionale de investiţii şi implicit economia mondială. Quigley era un om care îi admira pe aceşti indivizi şi lucra în acelaşi timp pentru ei, deci nu avea motive să-i trădeze. 

   O eventuală prăbuşire a economiei mondiale presupune şi resetarea acesteia pe noi fundamente; o Bancă Mondială care să controleze toate economiile ţărilor lumii este pe buzele mai multor economişti de marcă. Dar şi Rezerva Federală americană a promis că va preveni crizele şi a dat greş, aşa că de ce o Bancă Mondială ar reuşi aceasta? Dacă Banca Mondială este încă subiect de speculaţii, ascensiunea Chinei care va dicta restului lumii regulile economice, politice şi sociale este sigură. 

   Nu ştim încă dacă şi cât a întârziat alegerea preşedintelui Trump acest proces, dar o lume dominată de o dictatură, precum cea de la Beijing, cu siguranţă nu va face planeta noastră un loc mai bun. 

   Nu trebuie însă să ne amăgim: China prezentă este şi ea sub controlul bancherilor internaţionali și al megacorporaţiilor. Privind la China modernă, privim la lumea noastră aşa cum va fi peste câteva zeci de ani: distopia care încet-încet va trimite planeta noastră într-un nou Ev mediu întunecat. 

   Asta în cazul în care visul celor care doresc un guvern mondial cu puteri discreţionare se va îndeplini. 

   Notă: 

   Cei care vor critica acest articol vor spune că cei de la The Guardian vorbesc despre băncile din ţara lor. Dar bancherii români ar trebui să fie (ca să ne exprimăm în limbaj grobian) „proşti”, ca să nu aplice trucul băncilor din Marea Britanie, mai bine spus să împrumute populaţiei bani care nu există, pentru a cere apoi o dobândă în schimbul lor. Iar cei care controlează rata dobânzii controlează ciclurile prosperitate-austeritate ale economiei fiecărei ţări. Astfel ne dăm cu adevărat seama de importanţa afirmaţiei lui Nathan de Rothschild conform căreia cine controlează banii unei naţiuni controlează acea naţiune. 

   În ţara noastră. BNR controlează dobânda de referinţă, deci poate dicta când să fie austeritate şi când să fie prosperitate. Trilateralistul Mugur Isărescu nu a fost păstrat degeaba timp de 28 de ani la conducerea BNR, deoarece şi-a servit bine şefii. BNR nu e banca noastră, iar Isărescu nu e omul nostru, deci concluzia este una simplă şi tristă pentru noi ca ţară şi popor. 

   Toţi marii analişti economici sunt de acord că o nouă Mare Criză Economică ne aşteaptă, iar singurul aspect asupra căruia aceştia nu au căzut de acord e când se va produce acest cataclism financiar. Însă nu putem fi de acord cu aceştia că astfel de crahuri economice sunt evenimente ciclice. 

   Propaganda din mass-media servită de mulţi dintre analiştii economici ce sunt astăzi consideraţi de prestigiu va oferi tot felul de explicaţii complicate şi va arunca vina pe alţi factori şi nu pe adevăraţii vinovaţi pentru acest dezastru: băncile centrale controlate de familia Rothschild şi, implicit, de Oculta Mondială.”[1] 

   “Banii ca datorie 

   Există un adevăr fundamental despre bani şi datorii pe care puţini oameni îl cunosc. Cei care au căutat să expună şi să corecteze situaţia au fost în permanenţă reduşi la tăcere. Adevărul este atât de simplu încât nu poate fi crezut, este un adevăr la care nu ne gândim pentru că, având experţi care fac asta pentru noi, de ce ar încerca unul dintre noi, non-experții, să afle adevărul? 

   Problema 

   Sunt em conştienţi de problemă, este la vedere, dar soluția ne tot scapă, deoarece ne gândim că problema este atât de mare încât nu o putem rezolva. 

   Problema constă în faptul că nici guvernele şi nici marea majoritate a oamenilor nu au bani. Poate că sună a exagerare, dar dacă ne gândim puțin, vom constata că aşa este. Guvernele, fie ele sociale, liberale, democratice sau de altă natură, nu au bani. Ne taxează până la moarte, dar cu toate acestea, se îndatorează. Şi marea lor majoritate sunt atât de îndatorate, încât nu mai există nicio posibilitate reală de achitare a datoriei. 

   Un procent din taxele strânse la nivel naţional, care diferă de la ţară la ţară, se duce spre plata datoriilor naţionale, cu mult înainte să se discute bugetul anual. 

   În ceea ce-i priveşte pe oamenii de rând, nu este nevoie să te uiţi prea departe ca să vezi că marea majoritate a familiilor o duc de pe o zi pe alta, deşi nu le lipseşte dorinţa de a lucra. De obicei, atât soţul cât şi soţia lucrează, acest fapt afectând instituţia familiei şi copilul. Şi cu toate că amândoi părinţi lucrează, aceasta nu este suficient pentru a duce o viaţă decentă. 

   Ai putea spune că este normal, că aşa a fost mereu, că nu poate fi făcut nimic în privinţa aceasta, dar greşeşti, asta este exact ceea ce alţii vor ca tu să crezi. Problema există, dar întrucât este atât de „complicată”, de „mare” şi există în vieţile atâtor oameni, ne gândim că este mai bine să fie lăsată în grija „experţilor”. Total greşit! 

   Primul pas spre rezolvarea problemei este să îi recunoşti existenţa, să observi realitatea economică din jurul tău. Află câţi bani cheltuie guvernul pe datoriile naţionale. Află cât de mult au de plată ţările în curs de dezvoltare. Uită-te la numărul oamenilor din ţările în curs de dezvoltare care emigrează în căutarea unei „uşurări” economice. 

   Cauza 

   Acum că am luat la cunoştinţă despre situația în sine, să facem următorul pas. Să căutăm cauza. Dar nu putem apela la „experţi” pentru aceasta, pentru că dacă ei ar fi ştiut, ne-ar fi spus de multă vreme şi s-ar fi făcut deja ceva pentru remedierea problemei. Pare un raţionament corect, nu-i aşa? 

   Cauza nu este necunoscută, dar sunt puţini oameni şi organizaţii care urmăresc să ne informeze despre ea şi în plus acestora li se blochează accesul la canalele mass-media. 

   Fără alte comentarii, cauza este următoare: banii sunt creaţi nu de guvern, ci de un monopol privat, condus de corporaţiile bancare. Simplu, nu? 

   Aţi putea întreba, de ce este aceasta o problemă? 

   Să le luăm pe rând. 

   Crearea banilor 

   În mod normal, banii sunt creaţi de stat, iar cele mai multe bănci centrale par a fi deţinute de stat şi controlate de el. Aceasta este însă doar o aparență. Ele constituie „cea de a 4-a putere în stat”. 

   Atunci când statul are nevoie de bani, nu ordonă băncii centrale să ia nişte bani de la trezorerie. Statul are doar două modalităţi de a face rost de bani, prin taxe sau luând credit de la marile bănci. 

   Atunci când banca centrală emite bani, o face sub forma unui împrumut – deci statul împrumută aceşti bani, fiind nevoit să îi dea înapoi cu dobândă. La fel este şi pentru o persoană privată, care are nevoie de bani şi face un împrumut la o bancă comercială. Banca îl împrumută, atâta vreme cât poate să ofere o garanţie pentru acel împrumut şi îl dă înapoi cu dobândă. 

   Dar cum „fac” băncile banii? Nu este imprimeria naţională cea care tipăreşte toate bancnotele? Bancnotele, atunci când sunt tipărite, sunt considerate proprietatea băncii centrale. Ele nu sunt date statului ca să fie cheltuite, ci sunt aduse în circulaţie ca să acopere o datorie. 

   Oricine vrea nişte bancnote pe care să le cheltuiască, este necesar să le „cumpere”, renunţând la o parte din creditul lor. În orice caz, majoritatea banilor aflaţi în circulaţie, nu sunt bancnote, ci „credit”. 

   Atunci când te duci la bancă şi ceri un împrumut, acel împrumut este creat pe loc, în aceea bancă. „Banii” sunt simple cifre introduse în contul tău din bancă, pot fi cheltuiţi prin scrierea unui cec, prin transfer sau retragere. Băncile au doar un mic procent din banii împrumutaţi. Restul poate fi plătit prin simpla mutare a cifrelor dintr-un cont în altul. 

   Ideea de bază este: banii sunt creaţi doar prin adăugarea unor cifre într-un calculator. 

   Practic, situaţia este aşa : 

   – pentru fiecare 10.000 pe care o bancă îi împrumută, doar 1.000 sau 2.000 este necesar să existe realmente în seiful băncii centrale. 

   – aceasta înseamnă că dacă o bancă are 100.000 din depuneri, păstrează 10.000 ca lichidităţi, 90.000 îi depozitează la banca centrală, iar după aceea i se permite să creeze 900.000 prin simpla scriere a cifrelor în contul cuiva. 

   Practica aceasta se numeşte rezerva fracţionară bancară. 

   În cazul în care guvernul are nevoie de lichidităţi, procedura este puțin diferită, dar rezultatul este acelaşi. Guvernul va acorda hârtii care să promită dobânda şi plata. Aceste hârtii sunt „cumpărate” de bănci, care la rândul lor le „vând” clienţilor bogaţi, iar guvernul este creditat cu o sumă echivalentă de bani. 

   Ironia constă în faptul că guvernul, care este autoritatea care ar fi necesar să emită şi să pună în circulaţie banii, este de fapt nevoit să împrumute banii de la persoane private, prin intermediul băncii, ca mai apoi să plătească dobândă. Acum începem să înţelegem de ce guvernul nu are niciodată bani şi de ce atât de mulţi bani publici se duc spre plata datoriilor naţionale. 

   Mecanismul diabolic 

   Ce se petrece atunci când o datorie este plătită? Asta este chiar interesant. Dobânda acelei datorii este bineînţeles proprietatea băncii. Suma împrumutată, care acum a fost achitată în întregime, este distrusă. Aşa cum a fost „creată”, apoi este „necreată”, în momentul în care împrumutul este restituit. 

   Deci banca poate crea bani din nimic, poate încasa dobânda, apoi poate anula acei bani, având posibilitatea de a repeta acest ciclu la infinit, cu alți clienți. 

   Dacă v-aţi întrebat vreodată cum se face că băncile au drept sediu cele mai impozante clădiri din oraş, acum ştiţi. 

   Dacă ceea ce am spus până acum pare nedrept, urmează să aflaţi partea cu adevărat diabolică. 

   O economie are nevoie de bani ca să poată furniza produse şi servicii. Dacă sunt prea puţini bani, produsele rămân nevândute, preţurile cad, cauzând deflaţie. Dacă banii devin şi mai puţini, economia va intra în recesiune. Adică producţia încetează, oamenii rămân fără locuri de muncă etc. Acesta fiind un aspect foarte important, cantitatea de bani aflată în circulaţie este necesar să fie suficientă pentru plata serviciilor şi a produselor. Pe de altă parte, atunci când sunt disponibili prea mulţi bani, apare inflaţia, care este o creştere generală a preţurilor şi o micşorare a puterii de cumpărare a banilor. 

   În acest moment, guvernul are doar mijloace indirecte ca să asigure stabilitatea economică, pentru că băncile sunt cele care hotărăsc volumul creditului creat. De asemenea, guvernul nefiind capabil să îşi creeze propriii bani, singura cale de a putea cumpăra servicii şi produse este să continue să facă împrumuturi. Adică să plătească dobânda în continuare! 

   Acesta este motivul pentru care guvernele nu au niciodată bani suficienţi, iar taxele cresc şi se înmulţesc. Este vorba de un monopol privat ce emite bani prin corporaţiile bancare, întâi băncile centrale, iar mai apoi celelalte. Legile noastre bancare sunt cele care permit băncilor să creeze creditul, în locul banilor emişi de guvern, pentru oameni. 

   Soluţia 

   Odată identificată cauza, soluţia devine vizibilă. 

   Legile bancare se necesită a fi modificate substanţial, pentru a exclude posibilitatea producerii autonome de credit de către bănci, cu excepţia monetarului băncii centrale, care ar fi necesar să fie creat ca un credit, nu ca datorie. Crearea banilor ar fi ideal să fie controlată de oameni, nu de bănci. 

   Cum putem exclude crearea banilor de către bănci? Simplu. 

   În loc de cei 10-20% depozitaţi la banca centrală, pentru realizarea fiecărui împrumut oferit de bănci, un depozit de 100% să fie obligatoriu. Asta înseamnă că o bancă poate strânge economiile clienţilor săi, le depozitează la banca centrală, iar atunci şi numai atunci, poate oferi împrumuturi care să fie egale cu suma reală depozitată. 

   Însă când crearea banilor revine sub controlul guvernului, sau mai bine zis al oamenilor, apare o altă problemă. Este necesar să fie conceput un mecanism care să permită ţinerea evidenței preţurilor într-un mod continuu. Odată ce avem acest mecanism este posibil ca instituţia centrală ce emite banii (banca centrală) să controleze puterea de cumpărare a banilor într-un mod foarte exact şi strict, aşezând inflaţia şi deflaţia sub controlul său direct. 

   Ţinând cont de principiul că valoarea banilor aflaţi în circulaţie este necesar să fie egală cu cea a valorii produselor şi serviciilor oferite, putem elimina inflaţia şi putem păstra puterea de cumpărare stabilă. 

   Instituţia emitentă este instruită să stabilizeze indexul preţurilor. Acest proces se realizează prin retragerea lichidităţilor la primul semn de creştere a preţurilor, sau mărirea lichidităţilor, prin emiterea de noi bancnote, atunci când preţurile încep să scadă. Instabilitatea preţurilor nu este necesară sub nicio formă! 

   Bani creditaţi versus bani împrumutaţi 

   În zilele noastre, când banii sunt creaţi, se face sub forma unor credite pentru bănci şi sunt gestionaţi ca debit pentru cel care ia împrumut, indiferent dacă este persoană fizică sau guvern. Evident, datoria este necesar să fie achitată, banii sunt consideraţi a fi „banii băncii” şi de aceea plătim dobânda. Acești bani împrumutați sunt cauza multor, dacă nu tuturor suferinţelor economice. 

   Banii creditaţi, pe de altă parte, nu au aceste dezavantaje. Banii este necesar să fie produşi şi oferiţi – da, oferiţi, nu sub forma unui împrumut, ci ca o împărţire dreaptă a dezvoltării economice pentru fiecare cetăţean. Când banii sunt creaţi, nu banca a fost cea care muncit pentru ei, ci oamenii, şi de aceea oamenii ar fi indicat să devină proprietarii banilor odată ce aceştia sunt creaţi. 

   Creditul social 

   Unii ar numi un asemenea sistem, sistem de credit social. Termenul de credit social a fost enunţat de Clifford Hugs Douglas şi a fost promovat de un canadian numit Lois Even, care a adus conceptul la cunoştinţa publicului. 

   Deci, când banii sunt emişi de o instituție centrală emitentă, nu aparţin de drept tuturor celor care au contribuit într-un fel sau altul la creşterea economică? Noi producem, noi consumăm, noi trăim, avem idei, avem copii, învăţăm şi predăm altora ce am învăţat. Toate aceste activităţi constituie viaţa economică a ţării şi pare complet logic ca beneficiul din emisia de bani să nu aparţină câtorva bancheri privaţi, ci celor care generează creşterea economică în primul rând! 

   Calea de urmat 

   Înafară de necesitatea desfiinţării monopolului bancar, prin cerinţa de deţinere a unei rezerve de 100% pentru împrumuturile acordate, este necesar să fie stabilită organizarea procesului de creare a banilor pe viitor şi a felului în care fiecare cetăţean îşi primeşte partea sa din creşterea economică. 

   Unii ar zice că statul este cel care ar fi indicat să aibă puterea de a crea banii şi că banii creaţi ar fi necesar să fie ai statului. Există o oarecare atracţie faţă de această logică, dar cu toate acestea nu respectă principiul corectitudinii financiare faţă de cetăţean. 

   Prof. Giacinto Auriti de la Universitatea din Teramo a elaborat un proiect de lege ce are la bază faptul că toţi contribuim la activitatea economică a ţării. Propunerea sa, ce a fost prezentată în faţa senatului italian, este extrem de simplă: 

   – articolul 1. 

   În clipa emiterii, banii devin proprietatea cetăţenilor şi vor fi emişi de banca centrală a statului. 

   – articolul 2. 

   Un cod de venit social este acordat fiecărui cetăţean. Prin intermediul lui, cetăţenii îşi vor primi partea lor, din emiterea monetară şi din alte surse sociale de venit. 

   Giacinto Auriti, profesor de drept, este destul de clar în descrierea actualei situaţii. El arată că sistemul monetar actual este cea mai mare fraudă din istorie. Oamenii sunt obiectul unei fraude de proporţii colosale, care se ridică la dublul valorii monetare aflate în circulaţie, şi nu numai că nu li s-a acordat partea financiară ce li se cuvenea, dar atunci când noi bani sunt creaţi, ei sunt emişi sub formă de debit, ceea ce reprezintă o pierdere dublă pentru populaţie.”[2] 

   “O bancă are voie legal să împrumute sume între 10 şi 30 de ori mai mari decât cele pe care le are fizic în seif 

   de Mihai Vasilescu 

   Băncile au dreptul să dea bani pe datorie cu până la 10-30 ori mai mult decât au ele fizic în cont. Procedeul se numeşte fractional reserve banking, adică o bancă are voie legal să împrumute sume între 10 şi 30 de ori mai mari decât sumele pe care le are fizic în seif. Din această cauza s-a ajuns în SUA ca numai 5% din bani să fie tipăriţi fizic – restul de 95% există şi apar ca şi credite, cecuri, bani digitali. 

   90% din banii care sunt împrumutaţi de bănci sunt creaţi din nimic. Bani pentru care debitorul plăteşte dobândă. Astfel, se ajunge la situaţia absurdă în care debitorul plăteşte dobândă la nişte bani pe care banca nu-i avea înainte ca acesta să contracteze acel credit.Fractional reserve banking are o mare legătură cu Banca de Rezervă Federală – Federeal Reserve Bank – o bancă privată care a confiscat aurul cetăţenilor americani printr-un decret al guvernului, înainte de cel de-al doilea război mondial. De mai bine de 50 de ani, Rezerva Federală tipăreşte bani fără nicio acoperire, bani din nimic.” 

   semnat comenturi "cretine" 

   1. 7.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 22:10)

      Hm…

      Aș fi zis că există o limită de caractere pentru comentariile de aici :)

      Există cumva și un rezumat de tipul TLDR? 

      7.2.  Nu-i asa ca? (răspuns la opinia nr. 7)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 22:26)

      Nu-i asa ca si pe tine te frapeaza faptul ca esti un sclav si bancile imprumuta bani produsi din nimic, prin simpla inscriere a unei sume in bilant? Te intreb pentru ca asta e principalul soc fundamental al omului simplu, constatarea starii lui de sclav pe planeta...

      7.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
      (mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2021, 22:48)

      Interesant! Din când în când un articol de acest fel e binevenit! L-am citit cu răbdare! Multumesc!

      Concluzia mea: băncile au devenit entități abstracte,necontrolabile! Cred că bancherii contopisti, cu cotiere ,care primeau bani de la unii sa-i dea la alții erau infinit mai necesari ! 

      7.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
      (mesaj trimis de anonim în data de 09.07.2021, 02:22)

      Ăsta este acel TLDR pe care l- am solicitat mai devreme? Merci mult :)