Guvernul a actualizat legislaţia privind cooperarea în materie penală

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un proiect de lege care pune în acord actuala legislaţie privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală cu două directive europene noi, conform unui comunicat trimis Redacţiei de către Guvern. Prima priveşte dreptul de acces la avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor vizând mandatului european de arestare. A doua se referă la ordinul european de anchetă în materie penală.

Proiectul de lege implică preluarea art. 10 alin. (4), (5), (6) din Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 22 octombrie 2013, privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor vizând mandatul european de arestare, precum şi dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate. Celălalt normativ european transpus în legislaţia naţională este Directiva 2104/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 3 aprilie 2014, privind ordinul european de anchetă în materie penală.

Proiectul de lege aduce modificări sistemului actual de extrădare şi celui privind mandatul european de extrădare, pentru securizarea suplimentară a teritoriului naţional prin instrumente de cooperare judiciară, pe fondul atentatelor din Europa de anul trecut şi a fenomenului migraţionist al refugiaţilor.Totodată, ţara are obligaţia de a contribui la consolidarea spaţiului de securitate la nivel european.

Cadrul legislativ va permite autorităţilor să dea curs cererilor de arestare provizorie, atunci când executarea cererilor se dovedeşte necesară datorită nevoii de a lupta împotriva formelor grave de criminalitate şi terorism. Autorităţile competente vor putea coopera şi lua decizii pentru contracararea unui risc potenţial pentru securitatea naţională, inclusiv în lipsa reciprocităţii sau lipsa de reacţie a partenerului străin. Arestarea provizorie este o măsură care se dispune în aşteptarea unei cereri de extrădare. Pentru extrădarea propriu-zisă a cetăţenilor români a fost menţinută condiţia imperativă a reciprocităţii, potrivit sursei citate.

Din privinţa mandatului european de arestare, persoanei solicitate în baza acestui document i se acordă posibilitatea de a-şi desemna un avocat în statul emitent al mandatului european de arestare, care să asiste avocatul din statul membru de executare. Modificările vizează situaţia în care România este atât stat emitent al mandatului european de arestare, cât şi stat de executare. Rolul avocatului din statul membru emitent este de a oferi asistenţă avocatului din statul membru de executare, furnizându-i informaţii şi consultanţă pentru a permite persoanei căutate să îşi formuleze apărările. Costurile acordării asistenţei juridice vor fi suportate de persoana solicitată. Avocaţii persoanei solicitate ar trebui să asigure, fără restricţie, aspectele fundamentale ale apărării persoanei, având în vedere importanţa acordată, la nivelul UE, respectării drepturilor celor suspectaţi sau acuzaţi în cadrul procedurilor penale. Completarea legislaţiei naţionale sub acest aspect se impune ca o necesitate şi din perspectiva evitării, pe viitor, a unor decizii de refuz sau de amânare a executării mandatelor europene de arestare emise de autorităţile române.

Din perspectiva cooperării între statele membre ale UE sub aspectul recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate, au fost modificate textele unor articole, astfel încât să fie instituite mecanisme procedurale care să garanteze că persoanele condamnate, în procedura de transferare, vor beneficia de toate deducerile de pedeapsă acordate în statul emitent, până la momentul transferării efective în România. Tot aici, se introduce un articol care dă autorităţilor române posibilitatea de a examina condiţiile în care statul de executare a recunoscut hotărârea judecătorească de condamnare pronunţată în România.

Legat de echipele comune de anchetă în statele părţi la Convenţia din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, a fost introdus un alineat care permite ca, pentru constituirea echipelor în cazul infracţiunilor date în competenţa DIICOT sau a DNA, acordul să se încheie de către procurorii şefi ai acestora sau de către procurorul desemnat de aceştia.

Faţă de ordinul european de anchetă care stabileşte un regim nefragmentat, unic pentru obţinerea probelor, stabilit de Directiva 2104/41/UE, au fost introduse dispoziţii speciale pentru unele tipuri de investigare care trebuie indicate în acest ordin, precum transferul temporar al persoanelor private de libertate, audierile prin videoconferinţă, obţinerea de informaţii referitoare la conturile sau tranzacţiile bancare, livrările supravegheate sau investigaţiile sub acoperire, măsurile de investigare care implică strângerea de probe în timp real, în mod continuu şi într-o anumită perioadă de timp, investigaţiile sub acoperire, interceptarea comunicaţiilor. S-a urmărit punerea în acord a măsurilor de anchetă cu dispoziţiile Codului de procedură penală.

Conduita autorităţilor române este reglementată în situaţia în care o hotărâre din statul emitent, în temeiul căreia a fost impusă o sancţiune pecuniară, încetează să mai fie executorie sau este retrasă. Proiectul de lege adoptat astăzi de guvern urmează să fie trimis parlamentului spre dezbatere şi aprobare, conform Guvernului.