Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic

Guvernul a adoptat, astăzi, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanţa de Urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziţia verde al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, anunţă ministerul într-un comunicat oficial. Ministrul Virgil Popescu a afirmat că ordonanţa privind decarbonarea sistemului energetic este jalon în PNRR, care îşi propune să elimine, etapizat, cărbunele din mixul energetic, până în 2032, potrivit News.ro.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu a anunţat că ordonanţa privind decarbonarea sistemului energetic este jalon în PNRR., care îşi propune să elimine, etapizat, cărbunele din mixul energetic, până în 2032.

Prin proiectul de act normativ se stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă, şi măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional.

Se vor retrage din exploatare şi se vor conserva corelat cu punerea în funcţiune a investiţiilor în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie.

La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă şi ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul.

De asemenea, minele de huilă închise pot fi incluse în circuitul turistic, cu repectarea prevederilor legale în vigoare privind siguranţa şi securitatea vizitatorilor.

Ordonanţa de Urgenţă stabileşte şi o serie de măsuri de protecţie socială, precum şi măsuri pentru reconversie profesională şi recalificare.

Persoanele care îşi pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare beneficiază de măsuri de protecţie socială precum şi măsuri active de combatere a şomajului în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, la cursurile de reconversie profesională şi recalificare prevăzute în Planul Naţional de Formare Profesională, precum şi a nevoilor de formare profesională identificate în Planurile Teritoriale pentru o Tranziţie Justă şi învăţământ dual.

Având în vedere că operatorii economici cei mai afectaţi de procesul de decarbonizare se află în judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creştere a capacităţii serviciilor publice de formare profesională şi recalificare.

Totodată, acestea pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru achiziţia de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operaţional Tranziţie Justă.

În scopul atenuării impactului socio-economic al implementării reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, se vor aplica politici active pentru creşterea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a angajatorilor la programe de calificare/recalificare, perfecţionare şi specializare, care să fie corelate dinamic şi anticipativ cu cererea de calificări şi specializări preconizate în economia fiecărui judeţ, însoţite de servicii de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă şi de măsuri de incluziune activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază afectate de reducerea sau transformarea activităţilor economice expuse negativ tranziţiei la neutralitatea climatică

De asemenea, pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înfiinţa Comitetul Interministerual al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării. Comitetul va avea în componenţă reprezentanţi ai următoarelor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţii ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Instituţia Prefectului Gorj, Instituţia Prefectului Hunedoara, Instituţia Prefectului Dolj, Instituţia Prefectului Mehedinţi şi Instituţia Prefectului Vâlcea.

Ordonanţa de Urgenţă mai prevede că "în situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic".

Şi nu în ultimul rând, este important de reţinut că pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiţii pentru punerea în operare până în anul 2030 şi a unor noi capacităţi de producere hidroelectrice şi capacităţi energetice nucleare, mai precizează ministerul Energiei.