Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru promovarea îmbătrânirii active

Printr-o Hotărâre adoptată astăzi, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2014-2020.

Actul normativ vizează înfiinţarea unui cadru strategic în privinţa promovării îmbătrânirii active, fiind stabilite trei obiective generale: prelungirea vieţii active, promovarea participării sociale active şi demne pentru persoanele vârstnice şi obţinerea unui grad mai ridicat de independenţă şi siguranţă pentru persoanele cu necesităţi de îngrijire de lungă durată.

În cadrul primului obiectiv strategic, prelungirea vieţii active, se au în vedere măsuri pentru consolidarea reformei sistemului public de pensii, modificări ale politicilor de resurse umane pentru o mai bună integrare a lucrătorilor vârstnici şi flexibilizarea prevederilor din legislaţia muncii, crearea locurilor de muncă favorabile vârstnicilor, precum şi îmbunătăţirea abilităţilor, a capacităţii de angajare şi a independenţei populaţiei vârstnice.

Cel de-al doilea obiectiv strategic vizează accentuarea unei imagini sociale pozitive a populaţiei vârstnice, îmbunătăţirea accesibilităţii infrastructurii spaţiilor publice, prevenirea abuzurilor asupra populaţiei vârstnice şi a excluziunii acesteia, diversificarea serviciilor sociale pentru populaţia vârstnică.

În cadrul celui de-al treilea obiectiv, se are în vedere crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată (ÎLD) la nivel instituţional prin înfiinţarea unui departament dedicat în cadrul MMFPSPV, dar şi prin revizuirea şi îmbunătăţirea cadrului legal pentru acreditarea şi monitorizarea tuturor tipurilor de furnizori de servicii în domeniu. De asemenea, se urmăreşte asigurarea resurselor financiare, umane şi fizice pentru sistemul de ÎLD.

Obiectivele transversale ale Strategiei urmăresc: 1. Întârzierea îmbătrânirii fizice şi a apariţiei afecţiunilor cronice şi 2. Pregătirea sistemului de sănătate pentru servicii acordate populaţiei vârstnice. În primul caz, se va continua creşterea "taxei pe viciu"şi alocarea sumelor obţinute în direcţia finanţării programelor de sănătate publică, diminuarea comportamentelor nesănătoase, consolidarea prevenţiei, îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate pentru comunităţile marginalizate. În privinţa pregătirii sistemului de sănătate pentru servicii acordate populaţiei vârstnice, se are în vedere creşterea numărului de specialişti în geriatrie, dezvoltarea, finanţarea şi implementarea de servicii comunitare şi de îngrijire la domiciliu pentru pacienţii cu grad mare de dependenţă cu afecţiuni cronice.

România se va confrunta, în anii următori, cu o transformare socio-economică profundă, datorită schimbărilor demografice. Până în anul 2060, se estimează că ponderea populaţiei cu vârstă mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15 la 30%. De asemenea, raportul de dependenţă demografică (numărul persoanelor tinere - sub 14 ani - şi vârstnice - peste 65 de ani - ce revine la 100 de persoane în vârstă de muncă) va ajunge, de la 55 în 2010, la 100 în 2055.

Îmbătrânirea populaţiei are o consecinţă şi în profilul epidemiologic. A scăzut prevalenţa bolilor infecţioase şi a crescut procentul bolilor cardiovasculare, a cancerului, diabetului şi bolilor respiratorii.