GUVERNUL A DEMISIONAT Concurenţa levierelor

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, s-a folosit de levierul presiunii publice şi a anunţat primul demisia pe care Victor Ponta, la acel moment şef al guvernului, şi-a dat-o ulterior, probabil ca să nu compromită definitiv şansele electorale pentru anul viitor ale partidului din care ambii fac parte. Sub asaltul final al maselor, a cedat baza de putere care l-a propulsat şi ţinut, chiar captiv, în fotoliul de premier pe Victor Ponta.

De acum, acesta va avea mai multă libertate să dispună, cum va dori, de propria-i corporalitate, voce şi gestică în special, căci înfrângerea din spatele scenei este a ventrilocului care îl manevra.

Dar, prin căderea guvernului, greutatea deciziei de stat a urcat automat la preşedintele Klaus Iohannis, care a anunţat deja că va convoca consultări cu partidele politice, în vederea alcătuirii unei noi echipe guvernamentale. De parcă PSD şi "opoziţia" pe care, teoretic, o reprezintă PNL s-ar înghesui să prindă locuri la mesele din Palatul Victoria. Nu e momentul pentru banchete, oricât de tentante ar fi ciolanele guvernării.

Politicienii "consacraţi" din amândouă partidele o simt şi o simt bine, ca dovadă cugetarea de ieri, făcută la nervi, de deputatul liberal Mihăiţă Calimente, respectiv expedierea poporului cu drept de vot peste graniţă, în Bulgaria, dacă nu îi convine cum sunt politicienii români. Scuzele pe care cel în cauză le-a oferit la scurt timp, ca şi cele prezentate de Alina Gorghiu, preşedintele PNL, confirmă suplimentar temerile electorale care bântuie şi la stânga, şi la dreapta politicii autohtone. Mai rău de atât, trădează frica unanimă faţă de posibila scadenţă a unui termen de expirare atribuit de popor actualei clase politice.

Un exemplu în acest sens este chiar fostul premier, ajuns un personaj boicotat de către exponenţii străini, după cum s-a văzut clar, acum cinci zile, cu prilejul vizitei efectuate la Bucureşti de o delegaţie a Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul de la Berlin, care nu a dorit să includă în program o întâlnire cu Victor Ponta. Parlamentarii germani au motivat că acesta ar trebui "să discute cu alte instituţii" şi, involuntar, au operat o diferenţiere de care trebuie ţinut cont pentru a se discerne implicaţiile actualei situaţii: una este zarva politică, alta este potenţiala instabilitate în stat.

Momentul este critic, deoarece căderea guvernului creează inerent un vid de putere, care, însă, este accentuat de factori antagonici fără precedent: ostilitatea în creştere a poporului la adresa clasei politice "in corpore" şi lipsa de apetit a PSD şi PNL pentru asumarea conducerii ţării. Acoperirea reală a acestui vid va fi dificilă, deoarece este condiţionată nu de negocierile între partide, ci de acceptarea unei echipe noi pe palierul executiv al statului de către cei ieşiţi în stradă. Un eventual eşec în formarea guvernului riscă să inducă în scena politică românească o instabilitate perpetuă şi complicităţi fragile cum există în Republica Moldova.

Totodată, perspectiva ca protestele să continue oferă oportunităţi pentru intervenţii diversioniste, ce pot fi de sorginte internă sau externă, eventual executate prin conjugare de forţe. Un "guvern de iarnă", adică formal desemnat şi din start cu caracter temporar, s-ar putea să nu reziste la astfel de acţiuni. Ar putea juca rolul de capsă detonatoare pe care l-a avut, în anul 1917, Palatul de Iarnă, sub asaltul bolşevicilor. Din acest motiv, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să gestioneze situaţia cu deplină responsabilitate şi să numească un premier şi, mai ales, miniştri ai Afacerilor Interne şi Externe capabili să acţioneze profesionist, în condiţii sporite de stres.

Dar, tot acest moment îi oferă un levier şi lui Klaus Iohannis, anume şansa de a ridica un guvern apt să răspundă aşteptărilor sincere ale naţiunii, iar prin asta să se impună în faţa clasei politice şi să pornească "România lucrului bine făcut". În definitiv, nu partidul căruia i s-a alăturat formal l-a purtat, de la Primăria Sibiului, la Palatul Cotroceni, ci votul neangajat politic al multor români doritori de schimbare, iar dorinţa acestora este acum acută.