GUVERNUL INVESTIGHEAZĂ RETROCEDĂRILE DIN ARDEAL  Băeşu, ANRP: "Vinovaţii retrocedărilor ilegale să fie căutaţi printre judecători sau primari"

Restituirea imobilelor sau terenurilor confiscate în perioada regimului comunist reprezintă una dintre cele mai importante, dar şi controversate legi create de autorităţile de la noi din ţară, fiind o "prioritate" a tuturor guvernelor care s-au succedat, în ultimii 23 de ani, la putere.

Fiecare guvern a venit cu propria strategie privind retrocedările, fiind înaintate variante diverse de la restituiri în natură, cu bani, cu puncte sau echivalentul în acţiuni.

În timp ce autorităţile abilitate lucrau de zor la punerea pe hârtie a legii restituirilor, păduri din Transilvania, şcoli şi chiar Biserici erau retrocedate "la capul gol", reprezentativ în acest sens fiind cazul satului Nadăş care, în proporţie de 90% (8.700 de hectare de teren) a fost dat unei familii care pretinde că ar fi proprietarul de drept al respectivului aşezământ.

Când satul a fost retrocedat, Romsilva a făcut un dosar de revizuire profesional, pe cinci capitole, prin care dovedea nulitatea deciziei de restituire, însă revizuirea a fost respinsă de judecătorul Boloş Floriţă, conform deciziei Tribunalului.

La câteva săptămâni distanţă, procurorii DNA l-au acuzat (pe data de 11 iulie) pe judecătorul Boloş Floriţă de infracţiuni precum luare de mită sau complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ca urmare a cazurilor semnalate, în ultima perioadă, cu privire la restituirile abuzive din Ardeal, premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că va înfiinţa o comisie care să investigheze modul în care au fost făcute retrocedările.

"Acolo, (în Ardeal, n.r.) pe tot felul de documente false şi interpretări greşite ale diverselor legi, s-a ajuns la retrocedarea unor sate întregi, nu mai vorbesc de mii de hectare de pământ, păduri. Şi Parlamentul trebuie şi are dreptul constituţional de a face o comisie de anchetă şi un raport pe baza căruia, după aceea, să se poată lua măsuri, atât Guvernul cât şi Justiţia", a explicat Victor Ponta.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, ne-a declarat, ieri, că dacă există probleme legate de restituirea terenurilor sau imobilelor din Ardeal, atunci acestea trebuie cercetate de autorităţi ca să poată fi descoperiţi adevăraţii făptaşi. "Dacă ar fi să analizăm cine a decis restituirea proprietăţilor din Ardeal, vom vedea că hotărârile au fost date de către instanţele judecătoreşti sau de primari, în mare parte. Înfiinţarea unei comisii care să se ocupe de aceste cazuri este binevenită, în contextul în care au existat foşti miniştri care au făcut din pix o lege a retrocedărilor care a încălcat în mod flagrant legea", a menţionat, ieri, preşedintele ANRP.

În ceea ce priveşte retrocedarea unor lăcaşuri de cult, cu precădere din Ardeal şi Transilvania, George Băeşu ne-a spus că au fost puse în aplicare doar deciziile care au survenit în urma unei decizii irevocabile a instanţelor de judecată şi că, în acest caz, vinovaţii trebuie căutaţi printre cei care au dispus luarea acestor hotărâri.

• Mănăstirea Bixad, ultima revendicare în materie de retrocedări a Bisericii Greco-Catolice

Revendicările cultelor religioase de la noi din ţară au devenit un subiect "cu greutate", după ce administraţia de la Washington s-a arătat interesată de procesul retrocedărilor. Astfel, înainte să plece în vacanţa de vară, douăzeci de congresmeni americani - 13 republicani şi 7 democraţi - i-au cerut secretarului de stat John Kerry să protesteze faţă de Legea restituirilor pe care şi-a asumat răspunderea Guvernul Ponta. Parlamentarii americani îi mai solicitau lui Kerry să facă presiuni asupra Executivului român să grăbească restituirile către Biserica Greco-Catolică.

Ultima revendicare în materie de retrocedări a Bisericii Greco-Catolice este mănăstirea Bixad, din Maramureş, reprezentanţii Bisericii solicitând în instanţă restituirea lăcaşului de cult, confiscat de către regimul comunist.

Recent, în urma unei sentinţe judecătoreşti, Episcopia Greco-Catolică de Maramureş a obţinut în instanţă o parte din curtea mănăstirii din Bixad, incluzând şi câteva clădiri.

Decizia retrocedării Mănăstirii Bixad Bisericii Greco-Catolice a stârnit, însă, numeroase reacţii de împotrivire în rândul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe, dar şi a enoriaşilor din zonă. Aceştia contestă hotărârea tribunalului, motivând că înainte să intre în patrimoniul Episcopiei Greco- Catolice, mănăstirea din Bixad a aparţinut Bisericii Ortodoxe.

În procesul care vizează retrocedarea unei părţi din patrimoniul mănăstirii din Maramureş s-au implicat şi autorităţile locale care le-au oferit reprezentanţilor Bisericii Greco-Catolice, în schimbul renunţării la revendicările de la Bixad, un alt teren.

Cu toate acestea, Episcopia Greco- Catolică de Maramureş a refuzat orice altă variantă, susţinând, printr-un comunicat de presă, că instituţiile statului au o politică ce favorizează Biserica Ortodoxă, inclusiv în materie de retrocedări. "Precedentul creat de această acţiune coordonată a Instituţiilor Statului Român, care a avut loc la Bixad, este îngrijorător pentru viitorul statului de drept în România", se arată în respectivul document.

Reprezentanţii Bisericii Greco- Catolice au mai declarat că vor apela la forurile internaţionale ca să poată intra în posesia lăcaşului de cult.

Deocamdată, retrocedarea a fost blocată de către Consiliul Judeţean Satu Mare, care a cerut să fie implicat ca parte în proces, justificând că proprietarul de drept al terenurilor unde se află mănăstirea este statul român.