Guvernul irlandez se confruntă cu o criză, începând de astăzi, după depunerea unei moţiuni de cenzură vizând vicepremierul, cu trei săptămâni înaintea unui summit pe tema Brexitului a cărui ordine de zi are în centru problema frontierei cu provincia britanică Irlanda de Nord, relatează AFP.
Această moţiune, depusă de Fianna Fail, principalul partid de opoziţie, ar putea să conducă la căderea Guvernului şi la organizarea unor noi alegeri, la mai puţin de doi ani după ultimul scrutin.
Micheal Martin, liderul Fianna Fail, cere demisia lui Frances Fitzgerald, acuzată că a minţit în legătură cu ceea ce ştia despre o presupusă campanie de denigrare orchestrată de conducerea poliţiei şi care-l viza pe unul dintre ofiţerii ei Maurice McCabe. El a promis că va retrage moţiunea, dacă va fi demisă.
Or premierul şi şeful Partidului Fine Gail Leo Varadkar a exclus să o demită pe Frances Fitzgerald.
În cazul în care moţiunea va fi adoptată în Parlament - săptămâna viitoare -, ea va contraveni acordului dintre Fianna Fail şi rivalul său istoric Fine Gael, care s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor din 2016, însă fără să obţină majoritatea absolută.
Potrivit acestui acord, Fianna Fail va vota în favoarea bugetului şi se va abţine la votarea moţiunilor de cenzură.
Pentru ca acordul să fie valid, Fianna Fail "trebuie să aibă încredere în ceea ce i-a spus Guvernul", a declarat vineri Micheal Martin. Ceea ce nu este cazul consideră el.
Guvernul părea că intenţiona să organizeze alegeri anticipate în decembrie sau ianuarie, într-un moment-chie al negocierilor cu privire la Brexit.
La sosirea sa la Bruxelles, la un summit al liderilor UE şi celor din şase foste republici sovietice, ministrul irlandez de Externe Simon Coveney a apreciat că "Fianna Fail acţionează în mod inconsecvent" şi a anunţat că Guvernul nu va destitui vicepremierul "pe baza unor acuzaţii atât de fragile".
Maurice McCabe, considerat un avertizor de integritate după ce a semnalat anumite practici în cadrul ierarhiei poliţiei, a fost acuzat pe nedrept, în urma unor agresiuni sexuale asupra unor minori.
Scandalul, care datează din 2006, a luat o întorsătură mai politică în 2014, de când au demisionat doi şefi ai poliţiei naţionale şi un ministru al Justiţiei şi a fost înlocuit, în iunie, fostul premier Enda Kenny cu Leo Varadkar.