Guvernul şi-a asumat răspunderea pe legea retrocedărilor

Guvernul şi-a asumat, ieri, răspunderea în faţa Parlamentului, pe noua formă a legii restituirii terenurilor şi imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist, după săptămâni de discuţii, intervenţii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi ameninţări cu o moţiune de cenzură.

De la şedinţa de asumare au lipsit 186 de parlamentari, existând voci care afirmă că noua formă a legii, va fi respinsă de CEDO şi Curtea Constituţională.

La numai câteva ore de la asumarea răspunderii, reacţiile nefavorabile au şi apărut, atât din partea asociaţiilor de foşti proprietari care au contestat decizia Guvernului, cât şi din partea opoziţiei prin grupurile parlamentare PDL şi Forţa Civică.

Liderul PDL, Vasile Blaga, a anunţat, ieri, că în ciuda faptului că nu a putut conta pe sprijinul UDMR şi PPDD pentru moţiunea de cenzură pe legea retrocedărilor, va continua să o conteste.

Acesta a declarat că premierul Victor Ponta şi-a angajat răspunderea pe legea despăgubirilor într-un "stil demagogic perfect", deoarece problema rămâne să fie rezolvată de guvernele viitoare, respectiv după alegerile din 2016, adăugând că PDL va contesta proiectul la Curtea Constituţională.

Nici premierul Victor Ponta nu a rămas fără reacţie la afirmaţiile liderului PDL, calificând acţiunea aces-tuia de a merge la CC drept unul din cele mai inconştiente şi iresponsabile gesturi din politica ultimilor 23 de ani.

Premierul a precizat că PDL este singurul partid care ar trebui să se ascundă în perioada asta de această problemă, pentru că toate fraudele şi hoţiile comise în 2009-2011 le-au făcut ei: "Dacă erau aşa deştepţi cei de la PDL, de ce nu au rezolvat ei, din 2010, 2011, 2012? Asta ar însemna că intrăm în plată cu 8 miliarde euro, are Blaga 8 miliarde euro de dat mâine?"

Demersul lui Blaga este susţinut, în momentul de faţă, de liderul partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, care a contestat noua lege pe motiv de neconstituţionalitate şi favorizare a cumpărătorilor de drepturi litigioase.

Totodată, Ungureanu acuză Guvernul că a primit de la CEDO o serie de observaţii, de care nu s-a ţinut cont pentru a se clarifica textul de lege.

Nici fostul premier Emil Boc nu s-a arătat mulţumit de felul în care a fost gestionată legea retrocedărilor, afirmând că se încearcă amânarea despăgubirii până în 2017, când Victor Ponta nu va mai face parte din executivul de guvernare.

Din tabăra celor care au anunţat că nu vor susţine acest proiect de lege fac parte şi asociaţiile de foşti proprietari, care au subliniat, în nenumărate rânduri, că vor ataca prin toate metodele disponibile această iniţiativă.

Potrivit declaraţiilor acestora, "toate prevederile sunt consecvente în încercarea de tergiversare, atât a datei când vor fi soluţionate cererile, dar mai ales a momentului în care s-ar acorda, în mod efectiv, despăgubiri, aceasta pentru ca responsabilitatea efectivă să revină viitorilor guvernanţi după modelul regelui francez Ludovic XV, după mine potopul".

Textul legii a fost completat cu o serie de amendamente ca urmare a întâlnirii premierului Victor Ponta cu membrii partidelor parlamentare, cât şi cu reprezentanţi ai cultelor religioase.

Guvernul a mai primit şi unele amendamente din partea partidelor PDL şi Forţa Civică pe care premierul Victor Ponta le-a catalogat ca fiind absolut ruşinoase şi care au evidenţiat inclusiv o abordare comunistă asupa problemei retrocedărilor.

• Retrocedarea izlazurilor trebuie avizată de MADR

Una din cele mai importante modificări vizează regimul juridic al terenurilor aflate pe islazul comunal, care pot fi acordate foştilor proprietari în cazurile în care restituirea pe vechiul am-plasament nu este posibilă.

Conform amandamentului agreat de Guvern, fostul proprietar care primeşte proprietatea nu mai are interdicţia legală de a schimba categoria de folosinţă a respectivului teren. Beneficiarul va fi obligat să obţină un aviz în prealabil din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care îi va permite să schimbe regimul juridic al izlazului.

În proiectul iniţial era prevăzută obligaţia menţinerii categoriei de folosinţă a terenului de pe izlazul comunal, cu menţiunea că regimul juridic se poate schimba numai cu acordul populaţiei cu drept de vot, exprimat prin referendum.

• Chiria către proprietarul unui spital/şcoală, stabilită în funcţie de valoarea de piaţă a imobilului

În ceea ce priveşte chiria pe care Guvernul va fi obligat să o achite foştilor proprietari care obţin, prin retrocedare, clădiri care funcţionează ca spitale sau şcoli, aceasta va fi stabilită în funcţie de valoarea de piaţă a imobilului, şi nu în cuantumul stabilit prin hotărârea Guvernului.

• UMDR, inclus în comisiile pentru inventarierea terenurilor la nivel local

O altă clarificare de text, propusă de grupul parlamentar UDMR, stabileşte că eliberarea titlurilor de proprietate se suspendă până la întocmirea unei situaţii la nivel local cu privire la numărul de terenuri publice şi private care ar putea face obiectul retrocedărilor.

În acelaşi timp, componenţa Comisiei Naţionale care evaluează deciziile de compensare a fost suplimentată, din nou la solicitarea UDMR, cu un reprezentant al Departamentului pentru Relaţii Interetnice din Secretariatul General al Guvernului.

Noul proiect de lege stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar din 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.