English
Anul a început cu împrumuturi guvernamentale masive şi o majorare nesemnificativă a dobânzii de politică monetară, până la 7% de la 6,75%.
Aceasta reflectă continuarea colaborării "fructuoase" dintre guvern şi BNR pentru distrugerea economiei naţionale, care nu este doar facilitată, ci şi încurajată de dobânzile reale negative.
Instituţia monetară a statului român consideră, probabil, că inflaţia se va tempera de la sine, fără să ţină cont că Uniunea Europeană a intrat într-o nouă eră, marcată de preţuri foarte mari ale energiei şi subminarea siguranţei alimentării cu energie electrică, pe fondul favorizării de către autorităţi a surselor intermitente şi de eficienţă redusă.
Toate aceste politici vor conduce la dezindustrializarea economiilor europene, iar efectul nu poate fi decât inflaţionist. Astfel, băncilor centrale nu le rămâne decât să acţioneze pe partea cererii, respectiv pentru reducerea puternică a acesteia, mai ales în condiţiile în care o mare parte a cererii agregate nu este sustenabilă în absenţa dobânzilor apropiate de zero sau fără pornirea tiparniţelor.
Decizia BNR din prima şedinţă de politică monetară a anului 2023 a dus majorarea cumulată a dobânzii din actualul ciclu de creştere până la 7 puncte procentuale, cea mai mare din ultimele două decenii (vezi graficul 1).
O traiectorie mai "agresivă" a dobânzilor a fost urmărită de Banca Naţională de la jumătatea anului 2004 până în toamna anului 2005, pe fondul trecerii la strategia de ţintire a inflaţiei. Dobânda de politică monetară a înregistrat atunci o scădere cumulată de 13,75 puncte procentuale, până la 7,5%, care a fost şi prima ţintă de inflaţie.
Printre efectele acestei reduceri masive s-a numărat şi umflarea unei bule imobiliare fără precedent pentru economia noastră, care s-a "concretizat" în pierderi masive pentru sistemul bancar câţiva ani mai târziu şi executări silite de amploare, cu efecte sociale deosebit de grave.
Actualul ciclu de majorare a început cu paşi mici, de 0,25 puncte procentuale, în condiţiile în care prognozele de inflaţie ale BNR, din august 2021, arătau creşteri anuale ale IPC de 3,4% pentru sfârşitul anului 2022, în ciuda tendinţei evidente de creştere a preţurilor energiei la nivel global, pe fondul politicilor de forţare şi accelerare a tranziţiei către "energia verde".
Prognozele ulterioare ale BNR au fost tot mai îndepărtate de realitate, iar divergenţa dintre traiectoria inflaţiei şi a dobânzii de politică monetară a crescut puternic (vezi graficul 2).
Acest eşec al politicii monetare a fost mult mai uşor de prezentat publicului, toată vina fiind aruncată asupra lui Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022.
Înainte de începerea actualului ciclu de majorare a dobânzilor, în octombrie 2021, rata oficială a inflaţiei era de 6,3% în septembrie 2021, în condiţiile în care dobânda de politică monetară era, de câteva luni, la minimul istoric de 1,25%.
O rată a inflaţiei de 6,3% "asigură" dublarea preţurilor în circa 11 ani şi jumătate, spre deosebire de inflaţia de 2%, impropriu asociată stabilităţii preţurilor de către oficialii băncilor centrale, care conduce la dublarea preţurilor în circa 35 de ani.
Majorările ulterioare nu au avut niciun efect, iar diferenţa dintre rata inflaţiei şi dobânda de politică monetară a ajuns la 11,3 puncte procentuale în iunie 2022. Un nivel apropiat, în valoare absolută, s-a înregistrat în luna mai 2004, de 9,25 puncte procentuale.
La o rată oficială a inflaţiei de 16,8%, cum a fost în noiembrie 2022, preţurile de consum se dublează în circa 4 ani şi jumătate.
Comunicatul de presă al BNR publicat după ultima şedinţă de politică monetară arată că absorbţia fondurilor europene, în principal a celor din programul Next Generation EU, este "esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional".
Din păcate, aceste "deziderate" şi "îndemnuri" adresate celorlalte autorităţi ale statului sunt iluzorii. Unul dintre factorii pricipali ai întârzierii reformelor structurale, care apar mereu în comunicatele BNR, este reprezentat tocmai de politica banilor ieftini promovată de Banca Naţională, iar o "tranziţie energetică" către un regim al preţurilor energiei permanent ridicate nu va face nimic pentru atenuarea "impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei", ci, dimpotrivă, îl va accentua.
Pentru a-şi ascunde eşecul total în misiunea sa de asigurare a stabilităţii preţurilor, BNR a început să adopte recent şi retorica internaţională a planificării verzi, deoarece băncile centrale tocmai şi-au asumat, fără niciun fel de mandat, şi implicarea directă împotriva schimbărilor climatice.
Probabil că au considerat necesar acest lucru în urma succesului major repurtat în lupta împotriva inflaţiei, care le asigură şi calificarea necesară în acest sens.
O serie de prognoze ale analiştilor bancari arată că BNR ar putea să oprească majorarea dobânzilor în acest an, în condiţiile în care este posibilă o temperare de la sine a inflaţiei.
Este posibil aşa ceva, probabil pe fondul speranţelor privind temperarea sau poate chiar oprirea procesului de corectare a dezechilibrelor majore, interne şi externe, generate de politicile fiscale şi monetare iresponsabile urmate de autorităţile statului român în ultimii ani.
Efectul va fi, însă, contrar. Dezechilibrele se vor adânci, iar în curând pot apărea şi primele "cutremure" la nivelul cursului de schimb.
Pentru BNR va fi foarte greu să mai asigure "liniştea dinaintea alegerilor".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 02:22)
Un fleac, ne-au ciuruit.
2. Teorie versus practica
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 13.01.2023, 05:55)
BNR face aceasta politica pentru ca teoria asa zice, iar aceasta abordare nu este specifica doar Romaniei. In practica lucrurile sunt un pic diferite mai ales atunci cand guvernul sustine consumul neavand capacitatea finaciara si priceperea de a sprijinii si productia.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 10:23)
BNR a procedat corect. In conditiile actuale, dobanzile mai mari de acest prag aduc prea putina izbanda in lupta cu inflatia si prea multe pierderi pe partea de dezvoltare economica (companiile autohtone fiind cele mai afectate de cresterea dobanzilor la lei si nicidecum cele straine).
Rezolvarea inflatiei nu mai este la BNR (decat poate intr-o foarte mica masura) ci la guvern, prin modelarea politicilor energetice si ajustarea celor salariale (lucru care nu se intampla, din pacate).
Inteleg ca unii au interese straine de tara noastra sa traga in BNR (pentru ca institutia asta isi face bine treaba, de la criza din 2008 incoace), dar sa fim realisti, BNR-ul nu poate drege in totalitate ceea ce strica guvernantii prin risipa si pomenile din sistemul bugetar (central si local) si printr-o politica energetica defectuoasa de zeci de ani (unde statul nu a construit nicio capacitate noua, nici direct si nici prin companiile pe care le controleaza). Acolo este problema!
2.2. E corect ce spui (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 11:37)
E corect ce spui dar, daca Guvernul nu reactioneaza e infometarea populatiei pe degeaba, fara niciun rezultat. Inflatia se va mentine si va saraci intreaga populatie a tarii lovind cel mai mult in clasa de jos si cea de mijloc.
De aceea va spun ca e escrocherie.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 12:31)
BNR-ul nu poate lupta cu morile de vant din Guvern pentru ca nu poate aspira atat de mult pe cat risipesc guvernantii si autoritatile locale . Daca BNR-ul omoara companiile autohtone prin majorarea ratelor si acestea nu vor mai cotiza la buget, ce va mai da guvernul "populatiei infometate"? Va da credite externe! Pana cand? Pana cand nu vor mai fi credite externe si atunci va veni prapadul peste noi. Tu ai renunta la veniturile de la locul de munca ca sa traiesti din credit, daca BNR-ul iti ia locul de munca prin falimentarea companiei la care lucrezi? Daca tu nu o faci, de ce ar trebui sa o faca guvernul si sa ne hraneasca din credite in dolari pe 30 de ani cu aproape 8% dobanda?
In plus, nu prea vad populatie infometata (este coada la vreun centru de plasare a fortei de munca (?), ca eu nu am intalnit-o inca, dar in schimb vad cozi mari pe Valea Prahovei, la mall-uri si in aeroporturi), iar o mare parte a "populatiei infometate", de "infometata" ce este refuza sa munceasca (toti vor venituri mari, program flexibil pana la inexistenta, munca usoara, zero responsabilitate si multe altele), dar in schimb are bani de tigari si bautura (alcoolica)! Am intalnit foarte multi "infometati" cu tigara si sticla de tarie in gura. "Fiecare doarme asa cum isi asterne" si putini sunt cei nevoiasi care chiar nu isi merita soarta. Cei mai multi si-au facut-o cu mana (indolenta, prostia sau lenea) lor. Ai uitat povestea cu casa construita de Becali (parca) unei familii nevoiase? Este cel mai bun exemplu pentru a intelege de ce avem atat de multi "nevoiasi".
2.4. Exact ! (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 13:14)
Grosul deficitului bugetar si fiscal din Romania e din operatiunile guvernului, nu din consumul populatiei, populatia e infometata abuziv ca sa aiba statul din ce cumpara armament de miliarde de euro de la americani (care nu a fost nici macar livrat)
De aceea va spun - toti care platesc preturi si rate exagerate le platesc degeaba, nu se reduce inflatia, doar se adanceste populatia in foame.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Ionut în data de 13.01.2023, 18:06)
Controlul Inflatiei e principalul atribut al bnr.se culege acum in toata lumea ce s-a semanat in anii trecuti.dobanzile mici sau chiar negative+printarea de bani in nestire in pandemie ne-au adus in aceasta situatie.deci bancile centrale sunt cele mai vinovate.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de mircea în data de 13.01.2023, 21:34)
...relatarile sunt corecte...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 07:18)
BNR este la mana lui Iohanis și a guvernului. BNR susține prin bani ieftini creditele luate de stat pentru plata pensiilor speciale și a salariilor bugetarilor care nu fac nimic pentru tara. Dacă ar creste dobânda ar da faliment guvernul. Dacă nu creste dobânda vor săraci deponenții și cetățenii. Concluzia este ca în acest caz toți cetățenii care muncesc vor subvenționat statul în detrimentul lor. Asa ca la BNR lucrează hoții. Ne vor aduce în sapa de lemn cu o inflație de peste 50 %.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 08:04)
Eh, inflatia a venit pentru ca economia s-a supraincins, din cauza dobanzilor negative timp de mai mult de 10 ani de zile.
In plus in perioada covid lumea a stat acasa dar tot a primit bani si nu prea a cheltuit.
Apoi cand au primit liber au explodat si cheltuielile. Si preturile. Asta inaninte de razboi. Inflatia a inceput in 2021 (inflatie 8%, dobanda BNR 1%). Razboiul doar a marit problema dar ea exista deja.
Iarasi, uitati-va la credite, pana in noiembrie 2022 s-au luat cu 16% mai multe credite neguvernamentale decat in 2021, cu toate maririle de dobanzi, de unde rezulta iar ca dobanzile actuale sunt prea mici pt a rezolva inflatia. Ca sa nu spun ca dobanzile purternic negative nu stimuleaza deloc economisirea.
E tot o politica monetara stimulativa de economie si de inflatie.
Adica ce economie " puternica " e aceea care nu rezista de 15 ani de zile si inca numaram la DOBANZI REAL POZITIVE DE MACAR 0.00000000001%???
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 09:14)
Un alt articol din Bursa vice ca "Bursele europene, la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni", asta apropo de vesti de-astea care prevestesc sfarsitul lumii....
6. Sper la default
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 10:58)
Pt a avea un viitor statul trebuie sa între în default, iar cursul 6 lei. Doar așa vor dispare zecile de mii de paraziți economici, fie ei bugetari sau firme de famiglie...începutul de an e bun, s-au împrumutat cu 8% în dolari, all time high !
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 11:15)
Da, statul plătește salarii enorme unor paraziti, care, siguri pe leafa lor, nu economisesc ci baga bani in consum.
Fara o impozitare a salariilor mari de la stat și a pensiilor mari , inflația din Ro nu poate fi stabilizata, nici dacă se face pace în Ucraina.
Mâine și problema forței de muncă în UE și România ,, o alta sursă colosala de inflație
Fara ajustări severe pe partea de cheltuieli a statului dezechilibrele se vor accentua
BNR nu are ce face
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 12:29)
De ce o impozitare DOAR a salariilor mari de la stat si nu si din privat?? Care e diferenta?Patronii bogati cu angajati platiti cu minimul pe economie nu cheltuie?
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de antonim în data de 13.01.2023, 15:02)
El n-a platit asigurări de sănătate de câteva mii de lei lunar, din privat, și formulează mai ușor recomandări. Când o arzi la plic și sacoșică, ești mai reformator din fire.
7. fără titlu
(mesaj trimis de ch arles în data de 13.01.2023, 11:17)
ce sa mai distrugi la o tara-azil, care traieste din imprumuturi si n incapacitate de plata ??....doar pe ultimii privati mici de catre Anaf, ca privatii mari isi lichideaza pozitiile si pleaca, rind pe rind de citiva ani.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 11:19)
Bun articol!
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 11:49)
Cand vorbim de inasprire, bancile comerciale inteleg alt lucru si populatia alt lucru!
Inasprire aveam cand era ciclu de executati caci veniturile intrau deja in deflatia (se ducea spre minime in raport cu costurile de trai ce erau catapultate ca forma de plata ciclu de credit trecut).
Acum nu avem inca inasprire; este doar o pacaleala; cum sa ai inasprire cand suma per indatorat creste?!
Deci nu ai inasprire ci mana larga din partea gov si banca centrala de pus lanturi la gat!
Pai cand a fost inasprirea aveam corecta din piata aveam dobanda si principal in parametrii corecti si aveam si flux numerar pozitiv destul de bun peste rata totala =deci piata avea costuri reale elevate ca sa spele ciclul de credit trecut.
Domanda de acum plus principal peste costul din piata arata ca este levier negativ dar cu suma mare de plata la total credit; din acest motiv banca si gov salta costurile totale ca sa ajunga din urma schema ponzi pe care tocmai au declansato incepand cu 2021-2022!! Caci tot creditul dat pana in 2020 a consumat rata + principal toata diferenta de flux numerar pozitiv facut in piata folosind levier; a turgat gov si banca centrala cand a rasuflat bula chiriilor in 2020-2022 si din ambintie - nebunie -turbare economica au zis sa tureze la maxim acum tot; ca sa salte tot!!! sa spele in avans ce pot; sa salveze pe cine inca pot salva.
Nota de plata este mut mai in fata!
Atunci cand o sa avem dobanzi real pozitive + taxe real pozitive + costuri real pozitive + impozite real pozitive in relatie directa cu veniturile de atunci = atunci se va vedea cum va atinge minie venitul discretionar!
Momentat ii dau cu turatie maxima in fata! -au si motiv = Distrugerea venitului discretionar!!!
Oricum populatia este tepuita in acest moment cu "economisire la etc dobanzi" cand ei inca varsa / acceseaza in piata credit la o suma fenomenala (ei : gov - banci -investitori -speculatori) ce fura in avans populatia de toata marja de economisire, unde mai pui ca tre sa vi cu bani de acasa la costurile plasate in fata.
Hai sa va spun eu cum e treaba cu graficul de mai sus (am acces la date in timp real de la banca centrala europeana) "divergenţa dintre traiectoria inflaţiei şi a dobânzii de politică monetară"
Achizitie Aseturi Bancare intre 2003 spre 2014 Period Po period change avea variatie descrescatoare ca pe urma Romania sa aibe punct maxim Aseturi Bancare ca procent din pib in 2009-2010-2011-2012 in timp ce variatia (de panica) se ducea spre minime; stiti voi nu ma repet criza si falimentele de atunci; unde ce crezi toti nebunii speculatori financiari au revenit repejor cu picioarele pe pament si au zi: "nu acordam credite imo decat la propietatile ce au de 5 ori venit mediu maxim; restul NU".
Hmmmm interesant si acum la cat se da?!
Alta intrebare de obraz: ce au facut nebunii in perioada 89?! Cand active erau bomba si pib in prabusire -a intrat gov ca sa salveze piata dupa 6-7 ani de cadere pib spre si in negativ -Asta nu se spune la tv si in presa -politica nebunului de plata datorii -NUUUUUU se spune doar tampenii!
In 90 care era multiplul de indatorare ca procent din venit mediu mai flacai financiari?! Care?
Sa ne intoarcem: "deflatia" din 2013-2014 a fost cauzata de inchidera procentuala a accesului la creditare!
La fel cum a fost si cu deflatia din anii 90!!!
Au inchis accesul - piata a cazut zdravan si gov nu avea decat sa faca praf moneda ca sa salveze muntele de derivate formate in financiar si muntele de betoane goale in orasele Romaniei!!! Adica au trasferat puterea de cumparare de la cetateni (3-4-5-6 ani de putere de cumparare) in nici 1-2 ani catre sistemul financiar - capitalisti - speculatori - care au rezistat dintre ei!
intre q3 2014 si Q 1 2019 au stat cat au putut pe minime in Procent Change (se vede in grafic este o bara dreapta) in timp ce executau / salvau la foc automat Familii -Companii -Afaceri ca sa spele datoriile primariilor locale si a guvernului facute in trecut. Da sa nu uitam spalarea RATB in STB si alte schimbari de nume si iertari de datorii care au fost pasate in costul cetatenilor si in executarea altora!
Indexul de Stres Financiar 2022 are iar variatie ciclica usturatoare pentru buzunarul populatiei, dar INCA nu mai mare ca ianuarie - aprilie 2009, are o variatie ceva in jurul anului 2003-2004-2005 pe acolo - ceea ce imi argumenteaza faptul ca gov nu a terminat de consumat visteria ca sa mentina acest index inca pe un trend minim; chiar daca el da semnale clare ca schimba trendul din perioada 2010-2019 - acum incepe lupta intre piata de credit si cat poate sa duca gov in echilibrare piata saracilor! -adica sa verse bani si cupoane populatiei in crestere nominala pana la urmatorul ciclu de falimente din fata (care nu este asteptat sa vina ca volum mare prea repede).
Ma uit si la Variatia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii ce a aratat clar o explozie in Q4 2020 ceea ce inseamna ca ceva a fost "tare ieftin" in piata in timp ce unii plangeau!
Acest indicator are variatie 4-5 ani in sus 4-5 ani in jos; hmmmm interesant cu variatia ciclica a inflatiei si a deflatiei si cu variatia ciclica a ciclurilor scurte de afaceri (media firmelor ce falimenteaza/se inchid in primii 4-5 ani - pentru ca se schimba ca pondere in economie variatiile de nevoi ce pun presiuni deflationiste si inflationiste in anumite categorii de bunuri si servicii).
Pe urma am zis sa iau indicatorul "chiriilor /costurilor cerute" in piata de catre detinatorii de active financiare in piata reala plus Indicatorul de preturi cerute / vanzare active financiare in piata reala si sa il suprapun cu Variatia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii:
Ce a iesit? O luam pe anii!!!
1999 Q4 - 2001 Q2:
indicatorul "chiriilor /costurilor cerute" mediu ca procent din venituri medii populatie
Indicatorul de preturi cerute / vanzare active financiare dadeau semnale de saltare mai sus fata de veniturile medii ale populatiei
Variatia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii - pe noi maxime
2005 Q3 -2006 Q4
indicatorul "chiriilor /costurilor cerute" BULA DE PRET in timp ce oferta scadea ca procent din venituri medii populatie
Indicatorul de preturi cerute / vanzare active financiare BULA DE PRET in timp ce oferta scadea din veniturile medii ale populatiei
Variatia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii - pe MINIME
2009 Q3 - 2010 Q4
indicatorul "chiriilor /costurilor cerute" PRABUSIRE DE PRET in timp ce oferta crestea ca procent din venituri medii populatie
Indicatorul de preturi cerute / vanzare active financiare PRABUSIRE DE PRET in timp ce oferta scadea ca procent din veniturile medii ale populatiei
Variatia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii - pe MAXIME (u vazut NEBUNII FINANCIARI MOCAIELI IN PIATA?!)
2015 Q2 - 2018 Q2
indicatorul "chiriilor /costurilor cerute" STAGNARE PRET (crestere sub potenital) in timp ce oferta crestea ca procent din venituri medii populatie
Indicatorul de preturi cerute / vanzare active financiare CRESTERE Nominala DE PRET in timp ce oferta crestea ca procent din veniturile medii ale populatiei
Variatia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii - pe UN TREND MINIM spre Mediu (NEBUNII FINANCIARI ERAU OCUPATI CU EXECUTARILE LA FOC AUTOMAT!)
2020 Q3 -2021 Q3
indicatorul "chiriilor /costurilor cerute" ...............?
Indicatorul de preturi cerute / vanzare active financiare .....................?
Variat ia ciclica a Tranzactiilor de active financiare si instrumente de tip datorii .....................?
PS: la ultimul nu am dorit sa ofer intentionat toate informatiile, completeaza cine stie !!!
PSS: urmeaza boom custuri!!! - Indicele armonizat al prețurilor de consum - formare S-curve!!!
Sa nu Uitam in Aprilie 2007 cand bancile au taiat in "valoare pe hartie" din balantele contabile simultan a sarit un index in piata totala de la : 42,8 Aprilie 2027 la 82,96 MAi 2007 (adica a prabusit instant consumul -CRASH) A continuat sa creasca pana in Martie 2009 la 94,75 unde a ramas relativ stabil pana in 2012-2013 sub agonia pietei si fuga din tara!!!
Asemenea ciclui de explozie in S-curve nu sunt distractive, de arunca mort / lesinat /consumat financiar pe alt platou daca nu iti calculezi bine nazdravaniile financiare.
Un alt fenomen interesant Catapultare pe Platou Costuri si simultan Jale in piata Reala la vanzare junk credit accesat in trecut!
Da foarte placuta traba!
Ceva de genul si in 90!
Speram doar ca indexul de productivitate sa se mentina pe platou (nu cel nominal cel real) sa nu pice inca ca in anii 30-40 sau 90 - 2000 si corectia din 2008 - 20014 (albia din spre ascendent); a mai avut romania o albie in ascendent in 77 - 81 minim albie din ascedent - revenire 84 sub 77 urmat de crash pana in 92!
S c cret
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de Viciam în data de 13.01.2023, 12:11)
SuperAnaliza, mersi !
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 13:46)
pastilele ti le ai luat?! esti bine?!
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 13:07)
Deocamdata distrug economiile populatiei. Apoi ma gandesc ca va urma economia. Sau nu.