HEMORAGIE Băncile străine şi-au scos 2 miliarde euro din ţară

Expunerea băncilor străine pe România a scăzut cu peste 2 miliarde euro, în intervalul 31 martie-30 iunie 2009, la 84,19 miliarde euro, la valori exprimate în moneda europeană, deşi la valori echivalente în dolari expunerea a crescut, arată datele Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI). La valoarea echivalentă în euro, monedă în care este denominată cea mai mare parte a sumei, expunerea băncilor străine pe România a scăzut în perioada 31 martie - 30 iunie 2009 de la 86,23 miliarde euro până la 84,19 miliarde euro. La valoarea echivalentă în dolari americani, datele BRI indică o creştere cu 4,24 miliarde dolari, la 118,99 miliarde dolari, în aceeaşi perioadă, cifrele fiind însă influenţate de deprecierea monedei americane în raport cu cea europeană cu 6,2% în trimestrul al doilea din 2009. Băncile europene aveau la finalul lunii iunie o expunere de 113,95 miliarde dolari pe România - adică 95,75% din expunerea străină pe România, potrivit BRI.

În 19 mai, nouă mari bănci străine cu afaceri în România - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank - s-au angajat la Bruxelles să-şi menţină expunerea pe România la nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009.

Cu toate acestea, cele nouă grupuri bancare au primit acceptul de principiu al FMI, UE şi BNR să îşi poată reduce expunerea pe România, posibilitate stipulată şi în acordul iniţial în cazul unor oportunităţi de investiţii reduse, au spus surse din piaţa financiară, citate de NewsIn.

Astfel, la ultima întâlnire dintre cele nouă mari grupuri financiare şi reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Naţionale a României (BNR), care a avut loc pe 24 septembrie la Bruxelles, băncile au solicitat instituţiilor să le permită reducerea expunerii pe România faţă de data de referinţă stabilită, respectiv 31 martie 2009, motivând că oportunităţile de investiţii sunt reduse şi nu permit utilizarea lichidităţilor la nivel optim.

BNR va participa, alături de FMI şi Comisia Europeană, la discuţiile cu grupurile financiare pentru stabilirea noului prag privind expunerea pe România, în urma unei analize a instrumentelor de investiţii oportune, dar şi a fluctuaţiilor expunerilor de la 31 martie 2009 până în prezent.

Faţă de finalul anului trecut, expunerea totală a grupurilor bancare străine faţă de România a coborât cu 2,1 miliarde dolari (1,7%), la 121,09 miliarde dolari, iar la valoarea în euro expunerea a scăzut în prima jumătate a acestui an cu 2,8 miliarde euro (3,2%), mai arată raportul publicat joi de BRI, supranumită "banca băncilor centrale".

Datele prezentate de BRI, privind expunerea totală a băncilor străine faţă de România, includ creanţele din afara ţării în toate valutele, precum şi pe cele locale în monedă străină, de 79,17 miliarde dolari (56 miliarde euro), la care se adaugă poziţiile deschise în lei ale băncilor străine faţă de rezidenţi români, de 39,83 miliarde dolari (28,18 miliarde dolari).

Scădere puternică a expunerii pe sectorul bancar

Din volumul total al creanţelor, o sumă de 36,39 miliarde dolari (25,75 miliarde euro) avea scadenţa de până la un an, 7,91 miliarde dolari (5,59 miliarde euro) aveau maturităţi între 1 şi 2 ani, iar 31,86 miliarde dolari (22,54 miliarde euro) aveau maturităţi de peste doi ani, mai arată raportul Băncii Reglementelor Internaţionale.

Băncile străine aveau cea mai mare expunere în România pe sectorul privat nebancar, de 54,96 miliarde dolari (38,88 milioane euro), în scădere cu aproape 2,1 miliarde dolari faţă de finalul lui 2008. Creanţele asupra sectorului bancar însumau 11,3 miliarde dolari (7,99 miliarde euro) la 30 iunie 2009, în scădere cu 2,75 miliarde dolari faţă de începutul anului (2,09 miliarde euro la valori în monedă europeană) şi cu 841 milioane dolari faţă de 31 martie 2009 (1,13 miliarde euro la valori în monedă europeană).

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a spus că nu a văzut încă raportul BIS şi nu a dorit să comenteze informaţia că băncile străine au agreat cu FMI şi BNR reducrea expunerilor pe România.

• Ce spuneau oficialii noştri

3 februarie 2009: Preşedintele României Traian Băsescu a susţinut, în dialogul cu înalţii responsabili ai statului ungar, obligaţia băncilor străine cu acţionariat majoritar în băncile din România de a continua să asigure băncilor româneşti necesarul de resurse pentru finanţarea activităţilor economice din ţară.

Economistul - şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a arătat că liniile de creditare pe termen scurt de la băncile mamă, scadente în 2009, cu o valoare de 24 miliarde euro, vor fi reînnoite de către bănci

11 februarie 2009: Preşedintele Băsescu le - a spus miniştrilor că România va trebui să pregătească un punct de vedere foarte consistent pentru Consiliul informal din 1 martie, explicând că Guvernul nu trebuie angajeze credite pentru a substitui obligaţiile băncilor-mamă de a-şi finanţa filialele din România.

11 martie 2009: Şeful statului a declarat că, la momentul întâlnirii pe care a avut - o cu reprezentanţii băncilor din România, 95 la sută din liniile de finanţare pe care acestea le aveau de la băncile - mamă erau reînnoite.

12 martie 2009: Traian Băsescu a declarat că va exista un acord între Banca Naţională şi băncile - mamă ale instituţiilor de credit din România, prin care acestea să nu poată scoate bani din ţară, dacă vor fi reduse rezervele minime obligatorii în urma obţinerii unui împrumut de la CE şi FMI.

12 martie 2009: Premierul Emil Boc a declarat: "Am primit un răspuns pozitiv de la toate băncile străine care au filiale în România că îşi vor menţine liniile de creditare, iar discuţia pe care o avem în acest moment cu Comisia Europeană are şi un efect psihologic de a demonstra că România are un cadru economic care îi permite relansarea, un cadru politic stabil care îi permite să îşi ducă mai departe politicile de creştere economica şi de evitare a crizei

13 martie 2009: Băncile s-ar bucura dacă ar putea beneficia de pe urma împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional şi spun că nu vor trimite banii către băncile-mamă, după ce, recent, preşedintele ţării a avertizat că nu le va da niciun euro dacă au intenţia sa îi trimită în afară.

20 martie 2009: Preşedintele a declarat la Bruxelles, că în documentul final al reuniunii Consiliului European se face o referire la faptul că băncile subsidiare din ţări ale UE trebuie să nu aiba activitatea restricţionată de băncile - mamă, apreciind că aceasta este o formulă de compromis.

23 martie 2009: Traian Băsescu a declarat, la Viena, că a primit asigurări de la reprezentanţii oamenilor de afaceri din Austria că băncile vor păstra liniile de finanţare pentru filialele din România şi în anul 2009. "Toate băncile austriece şi-au reînnoit integral liniile de finanţări", a declarat preşedintele Băsescu.

3 iunie 2009: Preşedintele Băsescu a declarat că reacţia băncilor este "incorectă" şi a precizat că, deşi le - a propus un parteneriat, nu a auzit decât plângeri din partea băncilor. "O să fiu foarte sincer să vă spun că reacţia nu este mulţumitoare şi o consider incorectă. Eu le - am propus un parteneriat, iar astăzi am auzit numai plângeri, ce să mai facă statul. Dar este timpul ca băncile din România să facă şi ele ceva pentru economia românească".

5 iunie 2009: Traian Băsescu a declarat, vineri, la Brăila, că ultima întâlnire cu băncile din România a fost pentru el o mare dezamăgire.: "Vă mărturisesc că parcă mă aflam în faţa unor societăţi neperformante care voiau să vadă şi ele cum mai pot primi ceva de la stat. Va trebui să găsim soluţii în afara băncilor româneşti, dacă acestea nu se angajează serios, ca parte a economiei româneşti. Guvernul va trebui să găsească soluţii alternative de creditare. Eu nu spun că bancile nu au avut şi nu au dificultăţi. Unele din dificultăţi şi le-au făcut singure, dar în niciun caz din discuţia pe care am avut-o cu băncile nu mai au în mine un susţinător, până când nu încep să se mişte, până când nu reiau creditarea şi nu coboară batjocura din zona dobânzilor".

14 iunie 2009: Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR: "A fost o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale, Comisiei Europene şi alte instituţii. A fost întocmit un program, prin care BNR s-a angajat la o reducere treptată a rezervelor minime obligatorii consituite de bănci. Deja un miliard de euro a plecat din rezerva internaţională a BNR la băncile comerciale în luna mai. Alte sume vor fi eliberate în lunile următoare. Ar fi o eroare să se producă un val care să se reverese către băncile comerciale şi, desigur, că BNR se va feri să facă o asemenea eroare. De altfel, chiar în acordul cu FMI sunt stabilite măsuri ce se înscriu în limitele prudenţialităţii bancare", a spus Vasilescu.