Hidrogenul "cu emisii reduse de carbon" - o problemă pentru energia nucleară

Actul delegat pus în consultare publică de Comisia Europeană, vineri,m 27 septembrie, privind propunerea de metode de calcul pentru hidrogenul "cu emisii reduse de carbon" este criticat dur de susţinătorii energiei nucleare şi de cei din industria hidrogenului, potrivit unui articol publicat de site-ul Euractiv.fr. Miza centrală este definirea criteriilor care stabilesc dacă hidrogenul poate fi considerat "cu emisii reduse de carbon" şi cum aceste criterii pot influenţa competitivitatea şi viitorul tranziţiei energetice în Europa.

Actul delegat propus de Comisia Europeană prevede trei metode de calcul al intensităţii carbonului pentru hidrogenul cu emisii reduse. Un element esenţial este pragul de emisii: orice hidrogen care emite doar 30% din emisiile combustibilului pe care îl înlocuieşte poate fi considerat "cu emisii reduse de carbon". Una dintre metodele de calcul propuse este bazată pe intensitatea carbonului din reţeaua electrică a ţării de producţie. Conform acestei metode, hidrogenul este considerat "curat" dacă este produs într-o reţea electrică cu o intensitate a carbonului de maxim 18 grame CO2 eq/MJ (64,8 grame CO2 eq/kWh).

În prezent, doar Suedia şi Franţa îndeplinesc acest criteriu datorită producţiei lor de energie electrică, în special în cazul Franţei, prin prisma flotei sale nucleare extinse. Cu toate acestea, această propunere nu este pe placul apărătorilor sectorului nuclear francez.

Unul dintre principalele puncte de conflict este faptul că, în propunerea actuală, nu se recunoaşte automat hidrogenul produs exclusiv cu energie nucleară ca fiind "cu emisii reduse de carbon". Comisia Europeană sugerează amânarea unei decizii privind această recunoaştere până în 2028, printr-o evaluare a impactului utilizării energiei nucleare. Această întârziere este considerată inacceptabilă de către industria hidrogenului din Franţa, care susţine că lipsa unei decizii rapide ar putea împiedica investiţiile şi dezvoltarea industriei.

Simon Pujau, reprezentant al France Hydrogène, a criticat dur pentru sursa citată propunerea Comisiei, considerând-o deconectată de nevoile industriei. Acesta a subliniat că, în contextul în care lideri precum Mario Draghi recomandă reglementări urgente pentru sprijinirea industriei europene, amânarea unei decizii esenţiale cu privire la energia nucleară subminează competitivitatea sectorului.

Această întârziere riscă să afecteze atingerea obiectivelor ambiţioase stabilite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea hidrogenului verde. Până în 2030, UE doreşte să instaleze o capacitate totală de 40 gigawaţi pentru electrolizoare, esenţială pentru producţia de hidrogen fără emisii de carbon. Totuşi, această ţintă este considerată nerealistă de Curtea de Conturi Europeană, iar reprezentanţii industriei consideră că întârzierea recunoaşterii energiei nucleare ca sursă de hidrogen curat va îngreuna atingerea acestor obiective.

Sursa citată mai arată că Marion Labatut, director de afaceri europene la EDF, şi-a exprimat îngrijorarea că această situaţie ar putea întârzia luarea deciziilor finale de investiţii, afectând semnificativ ritmul de dezvoltare al industriei hidrogenului în Europa.

Pe lângă metoda bazată pe intensitatea medie a reţelei, actul delegat al Comisiei prevede alte două metode de calcul. Prima implică sincronizarea producţiei de hidrogen cu momentele în care sursele regenerabile sau energia nucleară stabilesc preţul energiei electrice. A doua metodă presupune utilizarea intensităţii exacte a carbonului din reţelele electrice regionale, în funcţie de disponibilitatea datelor furnizate de operatorii de reţea.

Opiniile critice la adresa propunerii făcută de Comisia Europeană nu sunt împărtăşite de Jens Geier, europarlamentar german din grupul Socialiştilor şi Democraţilor, care a apreciat flexibilitatea textului şi faptul că oferă un cadru legal clar pentru producători şi utilizatori. De asemenea, Geert de Cock, şef al Departamentului Electricitate şi Energie la think tank-ul Transport&Environment, a salutat faptul că propunerea evită utilizarea exclusivă a contractelor PPA nucleare, considerând că utilizarea energiei nucleare pentru a reduce emisiile din producţia electricităţii ar fi mai eficientă decât folosirea acesteia pentru producţia de hidrogen.

Consultarea publică lansată de Comisia Europeană reprezintă doar primul pas într-un proces complex de definire a criteriilor pentru hidrogenul "cu emisii reduse de carbon". Cu toate acestea, propunerile actuale au generat deja tensiuni între diferitele sectoare energetice din Europa, în special din partea industriei nucleare franceze. În următoarele luni, Comisia va trebui să echilibreze interesele statelor membre şi ale diferitelor sectoare industriale pentru a finaliza o propunere care să sprijine tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, fără a pune în pericol competitivitatea Europei.