Hiper-reglementarea, o piedică în calea libertăţii şi dezvoltării economice

Excesul de zel al Parlamentului şi Guvernului, care au adoptat anual sute de legi şi alte acte normative, dăunează mediului de afaceri, susţin reprezentanţii a 2000 de companii care au constituit platforma Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).

Reprezentanţii celor 2000 de companii cu capital român şi străin din diverse domenii - bunuri de larg consum, energie, ospitalitate, comerţ, media, publicitate, etc. - cu o cifră de afaceri cumulată de 50 miliarde lei şi cu peste 36.000 de angajaţi, afirmă că actualul val de reglementări permanente trebuie încetinit şi trebuie încurajată dezbaterea între autorităţile statului şi mediul de afaceri. Scopul CLCC este crearea unui cadru fiscal şi legislativ predictibil şi echilibrat. Membrii Coaliţiei consideră că libertatea economică, libertatea comerţului şi libertatea comunicării sunt fundamentale. Ei pledează pentru stabilitate şi predictibilitate legislativă, pentru reglementări echilibrate şi necesare, nu intempestive sau excesive.

Platforma CLCC a fost lansată, ieri, la Palatul Parlamentului, iar la eveniment, pe lângă oamenii de afaceri, au participat şi reprezentanţi ai Legislativului de la Bucureşti.

Sorin Lazăr, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a spus: "Credem că dezbaterea proiectelor de acte normative este singurul instrument democratic, corect, pentru a avea un proces legislativ eficient. Încurajăm orice fel de dezbatere, pe orice fel de temă, pentru ca să dăm legi corecte, care să nu necesite modificări pentru o lungă perioadă de timp. Cred că oamenii de afaceri nu au nevoie să fie descurcaţi de către stat, ci să nu fie încurcaţi de acesta. O supra-reglementare nu va încuraja oamenii de afaceri. Reglementarea trebuie să fie simplă, clară, corectă, iar predictibilitatea trebuie să devină o datorie a Legislativului".

Constantin Rudniţchi, director executiv al CLCC, a precizat: "Credem că, în elaborarea politicilor publice, decidenţii politici trebuie să ia în considerare toate opiniile şi datele disponibile, inclusiv experienţa agenţilor economici. CLCC susţine accesul liber la produsele legale, a căror calitate este garantată de identitatea de marcă şi reputaţia companiile membre ale Coaliţiei".

CLCC a pornit ca un demers necesar în contextul apariţiei unor iniţiative legislative care urmăresc supra-reglementarea anumitor sectoare şi industrii într-un mod nejustificat şi fără consultări ale mediului de afaceri. Un exemplu recent este proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului - legea 443/ 2019 - care prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din ţara noastră care comercializează ţigarete. Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că limitarea comerţului cu produse din tutun şi ascunderea pachetelor sub tejghea va determina reducerea cifei de afaceri şi a profitului magazinelor şi producătorilor, creşterea cheltuielilor şi pierderea de locuri de muncă şi va alimenta piaţa neagră.

Andreea Paul, preşedinte al Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO) a arătat că în statele europene unde regulile sunt mai laxe în privinţa comercializării produselor din tutun - cum ar fi Germania şi Suedia - şi unde accentul s-a pus pe educaţie, numărul fumătorilor a scăzut considerabil. În schimb, în statele din sudul Europei - Italia, Croaţia, România şi Grecia - în care există o reglementare foarte strictă, numărul fumătorilor nu s-a diminuat şi a crescut consumul de ţigarete.

Domnia sa a precizat că, uneori, o campanie agresivă ar putea avea efecte dăunătoare. De exemplu, în Spania, unde a avut loc o campanie în favoarea ţigaretelor electronice, a scăzut consumul de ţigarete clasice, dar a crescut considerabil cel de ţigări electronice, lucru nedorit de iniţiatorii proiectului respectiv.

Referitor la reglementarea strictă şi la avalanşa de acte normative în mediul de afaceri, Cristian Păun - profesor universitar dr. în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice - a precizat că excesul de zel al Parlamentului şi Guvernului îşi are izvorul în patru factori. Primul este Uniunea Europeană, în cadrul căreia o parte importantă de funcţionari este interesată de supra-reglementare. În al doilea rând, politicienii adoptă o mulţime de acte normative deoarece trebuie să arate poporului că fac şi ei ceva. Pe locul al treilea se află reglementările date de instituţiile de autorizare, în care sunt angajaţi foarte mulţi funcţionari publici plătiţi din impozitele şi taxele datorate de mediul de afaceri.

În acest domeniu, Cristian Păun a susţinut că ţara noastră se află pe locul 150 din 180 de state, în privinţa numărului de autorizaţii necesare pentru edificarea unei construcţii. El a spus: "Este un haos normativ dacă doreşti să ridici un gard în România, darmite o fabrică, din cauza excesului de reglementare, care ne duce la nivelul unei ţări bananiere".

Domnul Păun a precizat că libertatea economică aduce dezvoltarea economică şi ridică nivelul de trai al populaţiei reducând gradul de sărăcie. Din punct de vedere al libertăţii economice, Cristian Păun a precizat că, dacă în anul 2010 ţara noastră se afla pe locul 64 în lume, acum ea se află pe locul 37, după Botswana - locul 35 şi Vanuatu - locul 36, ceea ce, în opinia domniei sale, este inadmisibil.

Ultimul factor care influenţează supra-reglementarea îl reprezintă populismul.

Din cauza celor patru factori, există mai multe proiecte legislative care urmăresc interzicerea publicităţii la medicamente, interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către minorii cu vârsta sub 16 ani, etichetarea produselor alimentare procesate, taxarea cărnii roşii sau a produselor cu grăsimi, etc.