Măsura ca SIF-urile să se poată deţine între ele, a Autorirăţii de Supraveghere Financiară (ASF), trebuia luată împreună cu ridicarea pragului de deţinere în SIF-uri, ceea ce ar fi permis investitorilor insitituţionali să deţină pachete mai importante, este de părere Horia Gustă, director general Cerinvest.
Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu: "Performanţa unei companii listate precum o SIF nu este dată de deţinerea/nedeţinerea unor poziţii încrucişate, cât, mai degrabă, de aplicarea unui management profesionist privind administrarea de active financiare cu efecte directe asupra evoluţiei preţului. Din punct de vedere al pieţei, apreciez că ar trebui să existe o concurenţă mai mare între SIF-uri, pentru a produce valoare pentru investitori. Dacă realitatea va fi alta, vom vedea. Oricum o barieră nu putea exista, în măsura în care Fondul Proprietatea (un AOPC) putea investi în SIF-uri, dar SIF-urile (care sunt AOPC-uri) nu puteau face acelaşi lucru".
Domnia sa consideră că trendul investiţiilor în fondurile de acţiuni este unul crescător, deşi, în ultima perioadă fondurile de instrumente cu venit fix au fost cele care au acaparat atenţia investitorilor. "Deocamdată, investiţiile în fondurile de acţiuni sunt timide, discutând de active de câteva milioane de euro faţă de câteva miliarde de euro investite în fondurile de obligaţiuni, dar trendul este unul crescător pentru cele de acţiuni. Administratorii de fonduri au dezvoltat foarte mult, în ultimii 4- 5 ani, segmentul fondurilor de obligaţiuni care a ajuns la un nivel însemnat la acest moment.
Totodată, în ultimii ani, unii administratori de fonduri au încercat să dezvolte şi segmentul fondurilor de acţiuni propunând investitorilor fonduri care replică indicii bursieri, precum şi fonduri de acţiuni. «Certinvest» a lansat, în ultimii trei ani, trei fonduri care replică trei indici bursieri ai Bursei de Valori Bucureşti, iar în luna martie a preluat în administrare fondul de acţiuni KD Maximus cu active de aproximativ 6,5 milioane euro. În acest moment, activele acestui fond au ajuns la 7,4 milioane euro, aşadar, este vizibilă o orientare către stimularea investiţiilor cu expunere pe bursă".
Potrivit reprezentantului "Certinvest", investiţiile făcute de companie sunt aproape exclusive pe piaţa locală de capital. Domnul Gustă spune că îşi doreşte o diversificare sectorială mai bună a Bursei de la Bucureşti care, în acest moment, oferă oportunităţi investiţionale aproape exclusiv energetice şi financiare. "Există o serie de sectoare economice în care ne dorim să investim, dar nu sunt listate companii reprezentative (sănătate, IT agricultură)", ne-a spus domnia sa.
Piaţa fondurilor de investiţii în România, deşi are 20 de ani, este încă la început din punctul de vedere al educaţiei şi experienţei financiare a investitorilor, care, din păcate, se situează la niveluri mai scăzute comparativ cu alte state emergente europene, potrivit lui Horia Gustă, care explică: "În acest context, opţiunea investitorilor pentru fonduri de instrumente cu venit fix este evidentă, ţinând cont de faptul că acestea au un profil de risc asemănător cu al depozitelor bancare, instrumente de economsire pe care românii le cunosc destul de bine, cu atât mai mult cu cât majoritatea subscrierilor în fonduri de venit fix se realizează în sucursale bancare".
• "Este o realitate nefericită că piaţa de capital românească este una dintre cele mai scumpe din Europa"
În opinia lui Horia Gustă, anul 2014 poate fi anul schimbărilor majore privind infrastructura pieţei de capital, iar un rol important îl pot juca entităţi precum Bursa de Valori sau Depozitarul Central.
Directorul general al Certinvest ne-a declarat: "Separarea sistemelor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare, implementarea unor proceduri simple privind tranzacţiile în marjă şi short selling-ul, definirea unei pieţe competitive privind tranzacţiile de market making, proceduri simplificate privind deschiderea de cont sau acordarea de dividende, decontarea tranzacţiilor în T+2 pot fi doar o parte din priorităţile reprezentanţilor pieţei de capital din România".
Având în vedere ultimele schimbări de la ASF, domnul Gustă apreciază că trebuie reduse costurile ASF în relaţia cu participanţii pieţei: "Este o realitate nefericită că piaţa de capital românească este una dintre cele mai scumpe din Europa, iar în acest context ar putea fi o barieră în a accede la statutul de piaţă emergentă cu o lichiditate semnificativă în condiţiile în care peste 30% din costurile pieţei se duc exclusiv către autoritatea de supraveghere".
În opinia sa, urmează luni bune pentru piaţa de capital, iar oferta Electrica va da un avânt suplimentar pieţei locale. "Nu exclud luni de record pentru iunie şi iulie, luni caracterizate în general cu o lichiditate modestă", ne-a spus Horia Gustă , adăugând: "Riscul unor corecţii semnificative se păstrează ridicat pentru ultima parte a anului, având în vedere că pieţele globale se află pe un trend ascendent de mai bine de şase ani. Dobânzile cred că se vor păstra în minime istorice pe termen scurt, cu o uşoară tendinţă de apreciere în ultima parte a anului, în condiţiile creşterii volatilităţilor pieţelor globale".
• Costurile de tranzacţionare pentru fondurile de pensii sunt suportate de către administrator şi nu de către fond"
Recent, Ion Giurescu, vicepreşedintele ASF pentru fondurile de pensii private, a spus că "lipsa cronică de lichiditate a BVB creează probleme pentru fondurile de pensii".
Horia Gustă consideră că o altă realitate este faptul că fondurile de pensii nu investesc în bursa de valori decât sume reduse ale activelor preferând titlurile de stat cu o pondere în medie de 70% din active. "Poate trebuie văzut care este mecanismul care ar genera o expunere mai mare a fondurilor de pensii pe piaţa de capital românească", ne-a declarat domnia sa, adăugând: "Pe de altă parte, fondurile de pensii nu sunt încurajate să tranzacţioneze activ portofoliile de acţiuni întrucât costurile de tranzacţionare sunt suportate de către administrator şi nu de către fond. Aceasta este o barieră în privinţa capacităţii lor de a genera lichiditate în piaţă. În ceea ce priveşte piaţa fondurilor mutuale şi piaţa bursieră, apreciez că este pe un drum ascendent urmând a readuce investitorii în zona acestor plasamente, pe măsură ce aceştia redescoperă apetitul pentru investiţiile bursiere".
Pentru acest an, "Certinvest" intenţionează să se concentreze, în continuare, pe segmentul administrării portofoliilor private, segment pe care are cota de piaţă de 36%.
"Pentru noi, acest segment a cunoscut creşteri procentuale semnficative de la an la an, în acest moment ajungând la 168 de clienţi, pentru care administrăm active în valoare de 70,1 milioane lei", ne-a spus domnul Gustă, care spune că are în plan, pentru acest an, să crească activele administrate pe acest segment cu 20%
"De asemenea, o direcţie de dezvoltare pe care ne concentrăm în acest an este reprezentată de canalul de retail, pe care îl accesăm aproape exclusiv prin intermediul platformei online, investitorul online fiind un investitor mai avizat şi cu un apetit la risc mai ridicat comparativ cu marea masă a investitorilor în fonduri mutuale din România. Şi în acest caz cifrele de creştere au fost foate încurajatoare în ultimii ani, volumele atrase prin acest canal crescând cu medii de peste 35% anual, ritm pe care intenţionăm să îl menţinem şi în acest an", ne-a mai precizat Horia Gustă.
La finalul lunii aprilie, Cerinvest avea în administrare active totale de 225,2 milioane de lei, având o cotă de 0,97% din piaţă, potrivit datelor centralizate de Asociaţia Administratorilor de Fonduri.
1. Studiu lu ursache
(mesaj trimis de Theraflu în data de 06.06.2014, 09:25)
Achizitiile incrucisate nu trebuiau aprobate deloc dar a facut ursache un studiu care "arata" ca va creste lichiditatea, vor creste preturile si vor beneficia si sifurile de dividendele generoase ale suratelor !
1.1. bvb in avarie! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2014, 13:52)
Da e o lichiditate de vis pe sifuri,exact ca in studiul lui Ursache!
1.2. Incrucisarea smecherilor (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2014, 14:40)
pe smecheri nu ii intereseaza de lichiditate ,s-au grabit sa ia repede pachete de control 5% prin niste dealuri dubioase ,sa poata vota ce vor ei in aga.nu ia interesat nici pretul platit ca nu erau banii lor ci banii actionarilor( dividendele neacordate)!halal ASF!halal tara!si mai vreti lichiditate?cine credeti ca mai cumpara actiuni la sifuri cu gastile astea incrucisate?adio bvb!
2. balteanu
(mesaj trimis de palmer în data de 06.06.2014, 09:50)
ar trebui eliminate aceste praguri de detinere ca din cauza lor a ajuns un individ ca balteanu sa controleze un procent semnificativ din economoa ro cu cayevamil euro investite, sacumpere fiecare cat vrea ca doar asa un invedtitor semnificativ va avea interes sa dezvolte sif-ul
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2014, 13:15)
Nu am scăpat de comunism si de comunisti,de aia nu se ridica pragul la sifuri!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.06.2014, 12:16)
Exact asta vor si gastile despre care vorbiti...eliminarea pragurilor ca sa poata sa-si cumere SIF-urile prin detineri incrucisate. De fapt, prin sustinerea eliminarii pragului acum se actioneaza tocmai in scopul consolidarii pozitiilor gastilor care au cumparat incrucisat.
3. Bani pentru bugetul de stat
(mesaj trimis de In atentia dl. Liviu Voinea în data de 06.06.2014, 10:19)
SIF-urile trebuie considerate societati financiare cu capital majoritar de stat. Actiunile care nu au fost preluate de cuponari au ramas de fapt ale statului. Cateva sute de milioane de euro asteapta deci sa fie preluate la buget.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2014, 21:21)
Exact ca si la societatile statul ar trebui impus un prag de min. 50% dividente.Numai asa redevin atractive cu divident 0 vor fi delistate mai repede ca FP.