Omul de afaceri Horia Simu rămâne în arest preventiv pentru 30 de zile, după ce judecătorii Înaltei Curţi au respins contestaţia acestuia la măsura preventivă.
Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea lui Horia Simu, în data de 3 iulie, în dosarul în care este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Decizia CAB putea fi contestată la instanţa supremă, însă judecătorii au decis astăzi să respingă această contestaţie.
Horia Simu a fost arestat pentru 30 de zile, fiind acuzat că a primit în mod ilegal despăgubiri de la statul român, creând un prejudiciu de peste 55 milioane de euro. Procurorii DNA arată că Simu s-a folosit de adeverinţe medicale potrivit cărora suferea de stres şi hipertensiune arterială ca să-i fie urgentat dosarul.
Horia Simu a cumpărat drepturile litigioase privind o suprafaţă de 97.509 mp teren situat în Bucureşti cu 1.500.000 de dolari, primind de la ANRP o sumă de câteva zeci de ori mai mare.
În dosar, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul deputat Theodor Nicolescu, Ingrid Zaarour, Remus Iuoras şi Mihaela Nicolescu (fosta Bărbulescu), vicepreşedinte, preşedinte, respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data faptei, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, precum şi faţă de Alexandru Hanu, expert evaluator, pentru complicitate.
DNA precizează în referatul de reţinere remis ziarului BURSA : "Începând cu anul 2006 şi până la data de 15.01.2008 (n.r. Horia Simu) a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin depunerea mai multor înscrisuri (adeverinţa medicală nr. (...)/14.03.2007 şi fără număr din 15.01.2008, expertiza extra judiciară întocmită de expertul (...) cu nr. (...) /2006, prin care s-au justificat necorespunzător realităţii o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului în scopul acreditării ideii de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, ceea ce a asigurat un cadru aparent legal procedurii de despăgubire şi care, împreună cu acceptul său dat supraevaluării făcute de evaluatorul HANU ALEXANDRU FLORIN, au creat membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor premisele necesare aprobării raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, producând bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 euro, respectiv 200.658.951 lei, sumă de care SIMU HORIA a beneficiat în mod necuvenit".
Procurorii DNA mai susţin că, la data de 21.09.2007, Horia Simu s-a adresat în scris preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând urgentarea soluţionării dosarului, cu motivarea că "tergiversarea soluţionării cererii sale îi creează o puternică stare de stres, ce este de natură a-i afecta grav sănătatea".
În adeverinţa medicală anexată se menţiona că acesta este suferind de HTA (hipertensiune arterială) şi aritmie sistolică, i se recomanda tratament conform unei prescripţii medicale şi, totodată, repaos o săptămână.
DNA menţionează: "Această înregistrare nu a fost efectuată de persoana care se ocupa în mod curent cu astfel de înregistrări, ci de chiar preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, suspecta ZAAROUR INGRID".
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor i-a cerut dovezi în plus pentru tratarea cu prioritate a dosarului. Ca urmare, Horia Simu a depus la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor o adeverinţă medicală, în care se precizează că susnumitul este suferind de H.T.A. esenţială şi aritmie extrasistolică. "Adeverinţa medicală descrisă s-a eliberat pentru a-i servi lui SIMU HORIA «la nevoie», fără ca la această rubrică solicitantul să fi precizat pentru ce îi este necesar de fapt acest document medical", mai arată procurorii DNA .
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a propus în 2005 soluţionarea cu prioritate a dosarelor de despăgubire pentru considerente care să justifice situaţii excepţionale în cazul afecţiunilor oncologice, care însă nu pot fi asimilate, potrivit DNA, în nici un caz, unei afecţiuni ca HTA esenţială şi aritmie-sistolică, cum, de altfel, însăşi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor hotărâse anterior, la momentul în care solicitase inculpatului SIMU HORIA acte medicale noi care să susţină o situaţie excepţională.
Cu toate acestea, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat cererea inculpatului de tratare cu prioritate a dosarului de despăgubire.
După data obţinerii despăgubirilor, inculpatul şi-a schimbat numele pe cale administrativă, conform DNA, din ŞCHIOPU SIMU HORIA în SIMU HORIA.
În ianuarie 2015, Guvernul României - ANRP a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 - 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/ 2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor.
Astfel de practici, prin care erau inventate boli în scopul urgentării dosarelor, au ieşit la iveală încă din 2012. Atunci Dorina Danielescu, preşedinte al ANRP, spunea: "Sunt şi celebrele cazuri speciale, cu diverse adeverinţe emise de medicul de familie şi rapoarte medicale, în care diagnosticele invocate au fost infecţii urinare, fost fumător şi consumator de etanol. S-a mai constatat că dosarele de despăgubire au fost atribuite în vederea evaluării proprietăţilor către aceleaşi 12 societăţi din 34 înregistrate sau către aceiaşi 10 evaluatori persoane fizice autorizate din 53".
Preşedintele ANRP a declarat atunci că, în urma verificărilor, s-a constatat că în cazul a circa 80% din cazurile pentru care s-au emis certificate de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.
De asemenea, în urma unui control derulat în 2009, Curtea de Conturi a obligat ANRP să reevalueze un număr de 688 de dosare, care au la bază rapoarte de evaluare ce depăşesc suma de 500.000 de lei, cu privire la care există indicii că au fost supraevaluate. Asta înseamnă că posesorii acestor dosare au primit despăgubiri mai mari decât li se cuveneau, în timp ce mii de alte persoane nu au primit niciun fel de despăgubiri.
În luna noiembrie 2014, preşedintele ANRP George Băeşu a declarat: "Mai mult de jumătate din acţiunile la Fondul Proprietatea sunt date fie unor persoane care nu le meritau, fie ca urmare a supraevaluărilor. Asta înseamnă o fraudă cam de 1,5-2 miliarde de euro".