Horvath: 90% dintre companii au început transformarea SAP S4/HANA, dar 60% depăşesc bugetul şi termenul iniţial

Digitalizarea şi automatizarea proceselor de business sunt din ce în ce mai importante, pentru companii din întreaga lume, iar 90% dintre firmele chestionate au început procese de transformare prin SAP S/4HANA, conform unui comunicat transmis redacţiei, care are la bază un studiu realizat de Horvath, compania globală de consultanţă în management, prezentă în România din 2005.

Cu toate acestea, conform sursei menţionate, 60% dintre firmele care au finalizat implementarea au întâmpinat deviaţii semnificative de la planul iniţial, depăşind bugetul şi termenul stabilit, iar 65% au raportat probleme de calitate. Pe lângă aceste provocări, 30% dintre companii au reuşit să finalizeze transformarea, arată studiul Horvath "Business Transformation Unlocked - Maximizing the Benefits of SAP S/4HANA", realizat în perioada decembrie 2024 - ianuarie 2025.

Între obiectivele de transformare digitală prin intermediul SAP, asumate de companii, pe primul loc (36%) se află optimizarea proceselor de business şi/sau introducerea de noi funcţii. Acesta este urmat de: (2) crearea unei baze pentru digitalizare ulterioară şi, în special, pentru implementarea aplicaţiilor de inteligenţă artificială; (3) standardizarea/ armonizarea proceselor de business; şi (4) adaptarea modelului de business la viitor - fiecare cu câte 31%. Alte obiective sunt: (5) promovarea generală a automatizării în cadrul companiei (30%); şi (6) centralizarea sarcinilor şi a proceselor (29%).

Majoritatea companiilor (83%), care au avut executivi participanţi la studiul Horvath, au demarat procesele de transformare după 2019, iar unul dintre cele mai mari obstacole în implementare a constat în gestionarea proiectului. În medie, companiile au avut nevoie cu 30% mai mult timp decât estimaseră iniţial pentru a finaliza transformarea, durata medie a proiectului crescând de la 15 luni la 20 de luni.

În plus, 32% dintre firme au raportat întârzieri majore, iar 24% au depăşit bugetele planificate. Printre principalele cauze ale acestor deviaţii se numără extinderea neprevăzută a scopului proiectului (32%), punctele slabe din managementul proiectului (27%) şi durata suplimentară necesară pentru testare şi migrare (24%), potrivit comunicatului.

Un alt aspect cheie identificat în studiu este nevoia de suport extern: 98% dintre companii colaborează cu consultanţi pentru implementarea SAP S/4HANA. Dintre acestea, 61% lucrează cu firme de consultanţă IT, iar 46% apelează la consultanţă strategică şi de procese. Cu toate acestea, doar 21% dintre companii integrează consultanţă pentru managementul schimbării, ceea ce poate contribui la dificultăţi în adoptarea noilor sisteme şi procese.

Peste 75% dintre firme preferă soluţiile cloud externe pentru găzduirea SAP S/4HANA, iar doar 20% mai utilizează soluţii on-premise, iar 5% nu sunt încă decise. Astfel, aproape jumătate dintre firme optează pentru soluţii private cloud şi o treime optează pentru soluţii public cloud, se precizează în comunicat.

Companiile care au finalizat transformarea SAP S/4HANA spun că, dacă ar relua procesul, ar aloca un buget mai mare, o perioadă mai lungă de implementare şi ar reduce complexitatea proiectului. Principalele îmbunătăţiri pe care le-ar face sunt extinderea duratei proiectului (46%), creşterea bugetului alocat (41%) şi reducerea domeniului de aplicare al proiectului (30%).

"Transformarea digitală prin SAP S/4HANA este un pas esenţial pentru companiile care doresc să rămână competitive, dar succesul acestui proces depinde de o planificare atentă, alocarea de resurse suficiente şi prioritizarea corectă a obiectivelor. Firmele trebuie să înţeleagă că, deşi beneficiile sunt considerabile, provocările pot fi la fel de mari. De aceea, implicarea departamentelor IT şi a consultanţilor specializaţi devine o necesitate, nu doar o opţiune," a declarat Costin Lăpădat, Senior Project Manager, Horvath România.

Studiul a fost efectuat prin interviuri cu 200 de executivi din companii care utilizează SAP, având peste 200 de angajaţi şi generând venituri mai mari de 200 milioane de euro pe an. Companiile analizate au provenit din industrii manufacturiere (51%), servicii (38%) şi altele (11%), 50% dintre acestea fiind localizate în Germania, iar câte 10% în Austria, Danemarca, Elveţia, România şi SUA, se mai menţionează în comunicat.