Reporter: Cât de gravă este lipsa resursei umane calificată din sectorul IT în Europa?
Hossein Zarean: De la cea mai estică frontieră a Ucrainei, până la cea mai vestică frontieră a Franţei, în aproape 80% din teritoriul UE există cerere de personal calificat programatori. Ucraina, România, Belarus şi Finlanda ca regiuni cu diferite modele de externalizare majoră în Europa de Est, către Ţările Baltice şi Scandinavia, toate amintesc situaţia lipsei severe de programatori menţionată mai sus. Aceste date sunt rezultatul interacţiunii mele strânse cu directorii şi profesioniştii în software din acele ţări. Revendicările companiilor din Europa de Est şi Centrală de furnizare a forţei de muncă pentru Europa de Vest este doar o propagandă nervoasă şi mai mult o glumă când numai la Kiev a fost raportată, neoficial, o cerere pentru 15.000 de programatori. Totodată, există un deficit de 35.000 de programatori şi în România. România are o populaţie totală de 22 de milioane de locuitori, în timp ce populaţia sa rezidentă este de doar 18 milioane. Realist, pot prezenta o mulţime de informaţii statistice din Europa, unde numai în ţări precum Moldova şi unele regiuni din ţările Balcanice sunt sub saturaţie şi care se alătură altor zone de externalizare.
Reporter: Ce avantaj are Iranul în faţa altor ţări asiatice în cee ace priveşte forţa de muncă?
Hossein Zarean: America Latină, India şi alte ţări din Asia de Sud-Est au o problem majoră în ceea ce priveşte diferiţele de fusuri orare şi a nepotrivirii externalizării serviciilor prestate de echipele de software, din această cauză. Prin urmare, marea parte a modelelor de colaborare considerate servicii de externalizare rentabile pentru europeni nu poate fi implementate cu India. Inginerii iranieni de software au potenţialul de a fi cea mai bună opţiune pentru externalizarea unor astfel de servicii, având în vedere că diferenţa de fus orar dintre Iran şi Europa este cam de o oră şi jumătate.
Reporter: Cât de specializată este forţa de muncă din Iran în domeniul IT?
Hossein Zarean: Sistemul de evaluare academică Leiden clasează anual universităţile de top din lume în conformitate cu 20 de indicatori în cadrul a patru criterii generale de citare ştiinţifică, colaborare academică, acces gratuit la publicaţii şi diversitatea de gen. În 2019, 26 de Universităţi iraniene erau în clasamentul Leiden, în timp ce în 2018, erau clasate 23. Numărul de Universităţi iraniene din clasament a crescut de la cinci, în 2013, la 18, în 2017. Există, de asemenea, mai multe Universităţi iraniene printre primele 1000 de universităţi din lume în clasamentul din Shanghai. Acesta este unul dintre cele mai prestigioase clasamente globale, iar rezultatele sale sunt publicate de Universitatea Shanghai Jiao Tong. Clasamentul lansat în 2018 prezintă primele 1000 universităţi din lume, printre care se regăsesc 13 Universităţi iraniene. Numărul acestora a crescur de la 8 în 2017, deci creşterea a fost mai mare de 60%, comparativ cu anul precedent.
Conform ultimului raport al Institutului pentru Cercetare şi Planificare în învăţământul superior, al Ministerului Ştiinţei din Iran, există 2569 Universităţi din Iran, dintre care 530 sunt afiliate Universităţii Azad Islamic, 309 către instituţii non-profit, 170 sunt afiliate Centrelor de instruire tehnică şi profesională, 466 la Universitatea Payam Noor, 953 la Universitatea de Ştiinţă şi tehnologie aplicată şi 141 la Universităţile publice (Ministerul de Ştiinţă, Cercetare şi Tehnologie) şi sunt situate în 31 de provincii din ţară. Conform statisticilor menţionate mai sus ale Institutului pentru Cercetare şi Planificare în învăţământul superior, 3.794.420 de studenţi învaţă în Universităţile din Iran, dintre care 1.723.269 sunt femei şi 2.071.151 sunt bărbaţi. Pe lângă numărul de studenţi şi Universităţi din Iran, potrivit statisticilor Islamic World Citation Database (ISC) din cadrul ultimilor doi ani, Iran, cu 2.600 de studenţi care studiază în universităţi străine, este printre primele 10 ţări care trimit studenţi în străinătate după China, India, Coreea de Sud, Germania, Arabia Saudită, Franţa, Statele Unite, Malaezia şi Vietnam; iar Statele Unite rămân gazda de top a studenţilor internaţionali. Totodată, Emiratele Arabe Unite au înlocuit Marea Britanie în atragerea studenţilor din regiune ca a treia destinaţie.
Aceste cifre şi numere ne ajută să redăm o imagine mai bună şi mai exactă a ceea ce s-a întâmplat în Iran. În plus, rata şomajului de aproape 20% în unele dintre marile oraşe din Iran, în timp ce este un dezastru pentru Iran, reprezintă, totodată, o mare oportunitate pentru europeni să rezolve problema lipsei de personal calificat. Trebuie să mai menţionez că în ultimii 20 de ani, aproape 500.000 de experţi în IT şi TIC au fost educaţi în Iran.
Reporter: Cum poate Iranul veni în ajutorul Europei în soluţionarea lipsei forţei de muncă cu care se confruntă?
Hossein Zarean: Creşterea cantitativă şi calitativă a inovaţiei şi a start-up-urilor din ecosistem, creşterea constantă a acceleratoarelor, parcurilor tehnologice, startup-urilor, evenimentelor, instituţiilor de finanţare, apariţia fondurilor cu capital de risc şi a incubatoarelor sunt dovezile cheie care indică îmbunătăţirea clasamentelor iraniene în inovaţie şi tehnologie. Ce înseamnă acest lucru acum? Creşterea inovaţiei şi a Start-upurilor din ecosistem în Iran se află acum în fazele de început ale maturităţii şi prosperă în mod constant pentru a îndeplini cele două modele de cooperare cu Europa. Primul este cel al serviciilor de externalizare a dezvoltării de software, iar al doilea include trimiterea de personal calificat în Europa.
Modelele de servicii de externalizare, care implică angajarea de dezvoltatori iranieni de la distanţă, este un model ieftin, fezabil şi rapid care are, evident, propriile provocări. Modelul de relocare a personalului implică, de asemenea, provocări serioase ca aspect de proiectare a serviciilor; din moment ce, în primul rând, afacerea de furnizare şi relocare a forţei de muncă iraniene în Europa este destul de diferit de modelul serviciilor de externalizare; în al doilea rând, unele fapte sugerează că ritmul migraţiei iranienilor educaţi şi de elită s-a accelerat comparativ cu anii anteriori. Dar prin perspectiva reconstrucţiei şi dezvoltării ţării, Iranul se confruntă cu conservatorismul şi reguli stricte privind migraţia forţei de muncă iraniene şi furnizarea de servicii către Europa.
Motivul abordării conservatoare este clar. Toate investiţiile sunt făcute pentru a instrui forţa de muncă calificată din Iran şi, în cele din urmă, cei bine pregătiţi vor fi utilizaţi ca produs gratuit şi disponibil şi un avantaj demn de către ţările europene.
Pe de altă parte, migraţia inversă a mii de iranieni datorată dorinţei lor de a lucra în ecosistemele de start-up a ajutat la maturitazarea mediul. De asemenea, alocarea semnificativă a bugetului sectorului public şi dorinţa marilor companii private de a investi în startup-uri a influenţat considerabil creşterea şi dezvoltarea mediului. Prin urmare, Europa poate beneficia de un mediu adecvat cu foarte multe resurse umane calificate pentru a-şi satisface nevoile. Este important să luăm în calcul şi să discutăm despre modele de cooperare pentru a rezolva problema deficitului de specialişti din Europa şi care pot să furnizeze venituri pentru piaţa internă din Iran.
Reporter: Care sunt principalele caracteristici ale forţei de muncă iraniene?
Hossein Zarean: Timp de 22 de ani, din 1997, am dezvoltat 5 afaceri în Iran şi, de asemenea, am lucrat cu diverse companii europene cu culturi şi modalităţi diferite de lucru. Pe baza acestei experienţe pot spune că iranienii sunt prietenoşi, creativi, concentraţi şi capabili să analizeze comportamentul reciproc.
Evitând orice exagerare, cu o analiză relativistă aş vrea să spun că în termeni de psihologie şi evaluare în ceea ce priveşte conduita echipei şi comportamentul organizaţional, iranienii sunt foarte uşor adaptabili, toleranţi şi compatibili şi, în acelaşi timp, au calităţi de lider. În sistemele de lucru ordonate şi bazate pe reguli, iranienii respectă legea şi sunt disciplinaţi. Se integrează cu uşurinţă într-o echipă şi fac primii paşi către empatie, dialog şi interacţiune. Iranienii, în general, şi în special cei care lucrează în afara Iranului cu echipe străine şi au experienţă de muncă transnaţională, sunt dispuşi să preia influenţe şi roluri creative în echipă fără amânare. Cred că iranienii care sunt familiarizaţi cu alte culturi ating echilibrul corect între mândrie şi smerenie, linişte şi mişcare, seriozitate şi simţ al umorului, de ascultare şi conducere. Spre deosebire de multe culturi, iranienii acordă mare importanţă problemelor de muncă şi iau în serios pragmatismul şi consecinţialismul.
Nu vreau să exagerez cu privire la inginerii iranieni, dar în ceea ce priveşte unele motive istorice precum şi localizarea geografică a Iranului, cred că forţa de muncă iraniană este foarte creativă, cu potenţial ridicat, are o inteligenţă de comunicare şi un IQ mediu şi înalt, este, de asemenea, conştiincioasă, angajată, punctuală şi confidentă. Multe dintre aceste calităţile pot fi găsite în rapoartele internaţionale, totuşi persistenţa şi perseverenţa forţei de muncă iraniene sub sancţiuni pentru păstrarea integrităţii şi a unităţii lor naţionale poate confirma faptele.
Reporter: Vă mulţumesc!