Reporter: Cum apreciaţi evoluţia situaţiei din Ucraina, pe termen scurt şi mediu?
Dan Nicu: Manifestările din Ucraina au potenţial să crească în intensitate, dat fiind faptul că tentativa demiterii Guvernului de la Kiev nu a fost dusă la capăt, neîntrunind numărul necesar de voturi.
Situaţia din Kiev este foarte încordată, au avut deja loc tentative de a ocupa principalele edificii ale puterii: Rada Centrală şi Guvernul. A fost ocupată Primăria oraşului Kiev, loc în care s-a organizat "Cartierul General al Revoluţiei". Partidele de opoziţie se află în plin proces de negociere a formării unui nou guvern de coaliţie, care ar fi urmat să se instaureze după căderea actualei puteri.
În această situaţie, luptele de stradă se pot intensifica. Uniunea Europeană a anunţat deja că nu va accepta să-i ofere preşedintelui Viktor Ianukovici întrevederea pe care el a solicitat-o, ceea ce echivalează cu o descalificare a acestuia în faţa Occidentului.
Probabil, europenii îşi manifestă astfel, tacit, sprijinul pentru operaţiunile de înlăturare a actualei puteri, desfăşurate de opoziţie.
Astfel, este extrem de probabil ca actualul regim din Ucraina să mai supravieţuiască cel mult câteva săptămâni.
Acest scenariu ar putea fi împiedicat prin introducerea trupelor ruse, solicitare venită din partea Parlamentului regional din republica autonomă Crimeea. Rusia are un rol hotărâtor în această situaţie şi rămâne de văzut cum va proceda: dacă va da înapoi la cererea Occidentului sau va apăra pe orice cale regimul Ianukovici.
Reporter: Drumul Ucrainei trece prin UE, sau Rusia, în viitor?
Dan Nicu: Ambele variante sunt posibile, însă susţinerea extraordinară, care depăşeşte orice aşteptare, pentru drumul european al Ucrainei este un indicator al unei realităţi: majoritatea cetăţenilor ucraineni îşi doreşte integrarea europeană. Desigur, rămân foarte mulţi ucraineni, în special vorbitori de rusă, care îşi doresc adâncirea relaţiilor cu Rusia şi integrarea într-un proiect regional condus de aceasta, însă ei nu mai sunt acum atât de vocali.
Cu toate acestea, în Estul Ucrainei, susţinerea pentru cauza rusă este încă mare, şi am putea asista la o sfâşiere geopolitică şi identitară a ţării, despre care nu se ştie cât ar putea să dureze.
În virtutea politicii externe insistente promovate de Rusia, este foarte puţin probabil ca întreaga Ucraina să fie ancorată în proiectul de extindere a UE către Est. Totodată, probabil vor exista, în cel mai apropiat timp, tentative clare de divizare teritorială a Ucrainei. Dacă aceste tentative vor reuşi, rămâne de văzut. Însă Vestul, Galiţia, nu va accepta în niciun caz să reintre în sfera de influenţă rusă. Iar după cum decurg lucrurile în Kiev, se pare că nici Ucraina centrală nu mai e dispusă să reintere în sfera de influenţă rusească. Soarta Estului rămâne, cel puţin momentan, incertă.
Reporter: Cum va influenţa această situaţie, geopolitic şi economic, Europa şi, în special, România şi Republica Moldova?
Dan Nicu: Dacă statul ucrainean, în integralitatea sa, se va înscrie ferm pe calea apropierii de UE şi a integrării europene, România va înceta să mai fie o ţară de frontieră a UE, iar Republica Moldova, principala zonă de interes geopolitic a României, va fi închisă între două spaţii legate de UE. De aceea, integrarea europeană a Ucrainei ar constitui pentru România o victorie importantă de politică externă şi ar contribui la crearea unei situaţii avantajoase pentru poporul român în ceea ce priveşte securitatea la nivel regional.
Pe de altă parte, plasarea întregii Ucraine sau a întinsei sale părţi estice în sfera construcţiilor geopolitice regionale ruseşti ar constitui o gravă lovitură de securitate asupra României şi, mai ales, asupra intereselor ei în direcţia Est - Republica Moldova. În situaţia în care Rusia, nemijlocit sau prin intermediul unui stat-marionetă, s-ar plasa în imediata apropiere a frontierei de est a Republicii Moldova făcând joncţiunea cu Transnistria, ar fi practic imposibil să mai smulgi teritoriul de la est de Prut din îmbrăţişarea rusească. Astfel, interesele naţiunii române ar fi grav afectate, partea ei orientală fiind din nou decuplată de România.
În ceea ce priveşte impactul integrării Ucrainei în UE asupra celorlalte ţări membre ale UE, se poate spune că aderarea Ucrainei ar da un impuls enorm de dezvoltare întregii economii europene. O piaţă de desfacere de aproape 50 de milioane de indivizi, cu un teritoriu de peste 600.000 de kilometri pătraţi (primul ca întindere dintre statele europene, cu excepţia Rusiei), ar reprezenta un colac de salvare pentru proiectul Europei unite în termeni economici şi sociali, şi ar exclude problema integrării Turciei (de dragul aceloraşi beneficii economice). În mod cert, UE ar prefera să înglobeze Ucraina în schimbul Turciei, astfel încât interesele europene dictează o şi mai mare atenţie acordată ucrainenilor.