Actualizare 18:35 ÎCCJ se va pronunţa pe 6 mai în dosarul Referendumului
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a rămas miercuri în pronunţare în dosarul Referendumului, în care Liviu Dragnea este judecat pentru fapte de corupţie, şi a stabilit să ia o decizie, pe fond, în 6 mai.
Judecătorii instanţei supreme au ascultat miercuri pledoariile acuzării şi apărării, dar şi ultimul cuvânt al tuturor inculpaţilor în dosarul Referendumul, în care este judecat pentru fapte de corupţie şi ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Liviu Dragnea.
(E.D.)
---
Actualizare 14:40 DNA cere o pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie(DNA) au solicitat, miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea, în dosarul Referendumului, deoarece există suspiciunea că martorii propuşi de apărarea lui Dragnea au vorbit înainte de audieri cu acesta ca să-şi potrivească declaraţiile, potrivit surselor din presă.
(Marius Constantin)
------------
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) va organiza marţi dezbaterile finale în dosarul "Referendumul", după ce, la ultimul termen, acestea au fost amânate pentru a fi audiaţi doi martori şi patru inculpaţi care au spus că vor să facă noi declaraţii.
Judecătorii ÎCCJ au audiat la ultimul termen patru inculpaţi şi doi martori, după ce, pe 30 martie, s-a adus în discuţie componenţa actualului complet, care s-a schimbat pe parcursul procesului, astfel că avocaţii au cerut reaudierea unor martori şi inculpaţi în faţa noului complet de judecată.
Totodată, instanţa a constatat necesară audierea a doi martori propuşi prin rechizitoriu, astfel că a decis să amâne dezbaterile finale pentru 22 aprilie.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării-
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.