ÎCCJ va judeca cererea de confirmare a UP în dosarul jurnaliştilor răpiţi în Irak

Înalţa Curte de Casaţie şi justiţie va judeca cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak, după ce magistraţii de la Judecătoria Sectorului 5 au decis că această cauză nu este de competenţa lor.

"Admite excepţia necompetenţei personale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti invocată de instanţă din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 şi art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competenţa de soluţionare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. În baza art. 275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă", se arată în decizia instanţei.

Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele de atunci al PDL, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, şi anume, că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.

Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul SIE şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de euro, însă răpitorii au primit doar 9 milioane de euro.

El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor.

"Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am vazut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de euro pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de Criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumpărare şi i-au împărţit între ele", scria Nastasiu în cartea "Prădarea României", lansată în anul 2009.