IEA consideră că războiul din Gaza accelerează trecerea la energia regenerabilă

Salvarea planetei se face, măcar declarativ, cu toate armele. Unele acţiuni sau declaraţii sunt mai greu de explicat sau justificat, dar scopul final pare să scuze mijloacele şi în acest caz. Tensiunile provocate de războiul din Gaza ar putea ajuta la accelerarea renunţării la combustibilii fosili dăunători pentru planetă, cum ar fi petrolul şi gazele naturale, în favoarea energiei regenerabile, a maşinilor electrice şi a pompelor de căldură - similar modului în care creşterea semnificativă a preţurilor la petrol în anii "70 a declanşat eforturile de economisire a combustibililor, se arată în raportul anual "Perspectivele globale privind energia", publicat de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA). "Astăzi ne confruntăm cu o criză în Orientul Mijlociu care ar putea din nou provoca un şoc pe pieţele petroliere". Aceste evoluţii vin pe lângă dificultăţile cu care se confruntă pieţele energetice după tăierea aprovizionării Europei cu gaze naturale ruseşti, în urma invadării Ucrainei, a afirmat directorul general de la IEA, Fatih Birol. "Puneţi împreună cele două şi nimeni nu mă poate convinge că petrolul şi gazele naturale sunt opţiuni energetice sigure pentru ţări şi consumatori. Aceste evoluţii pot accelera tranziţia energetică în întreaga lume, sursele regenerabile, cum ar fi energia eoliană sau solară, oferă soluţii pe termen lung la problemele de securitate energetică, precum şi la schimbările climatice", a declarat Birol într-un interviu acordat Associated Press. Investitorii sunt îngrijoraţi de posibila escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, care a provocat creşteri moderate de preţuri la petrol. Preţurile combustibililor fosili sunt în scădere faţă de nivelul de vârf din 2022, "dar pieţele sunt tensionate şi volatile. Unele presiuni imediate de pe urma crizei energetice globale s-au atenuat, dar pieţele energetice, geopolitica şi economia mondială sunt afectate şi riscul unor noi turbulenţe este în creştere", se arată în raportul IEA. Birol a subliniat că, spre deosebire de criza din anii "70, "de data aceasta avem toate tehnologiile disponibile. Avem energia eoliană, solară, reactoare nucleare, maşini electrice. Ele s-au extins semnificativ pe plan global şi vor reprezintă un sprijin suplimentar pentru tranziţia energetică". Vânzările de vehiculele electrice sunt în creştere. În 2020 doar una din 25 de maşini era electrică, iar în 2023 era una din cinci. Între timp, ponderea combustibililor fosili în generarea electricităţii a scăzut de la 70% în urmă cu zece ani la 60% în prezent şi ar urma să ajungă la 40% până în 2030, a explicat şeful IEA. Instituţia se aşteaptă ca cererea de combustibili fosili să atingă nivelul de vârf înainte de 2030, conform actualelor politici, dar guvernele trebuie să-şi sporească eforturile de a accelera tranziţia pentru îndeplinirea obiectivelor climatice globale. Raportul IEA contrastează cu cel al OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol), care estimează creşterea cererii de petrol mult după 2030 şi cere noi investiţii de mii de miliarde de dolari în sectorul ţiţeiului. Nivelul de vârf în privinţa cererii de petrol, gaze naturale şi cărbune este vizibil în acest deceniu în scenariul de bază al IEA, bazat pe actualele politici guvernamentale. Până în 2030, IEA se aşteaptă la creşterea de zece ori a numărului de vehicule electrice pe plan mondial, pe fondul politicilor de sprijin pentru energia curată pe principalele pieţe.