Impactul emoţional al pandemiei asupra grupelor de populaţie din SUA

Pandemia COVID-19 a provocat degradarea sănătăţii mintale a milioane de oameni. Un raport american sugerează cum impactul asupra psihicului este în strânsă legătură cu categoriile sociale din America, scrie Zerohedge.

Katie Jones, capitalist vizual, detaliază cum stresul provocat de covid se modifică în funcţie de vârstă, rasă, nivelul de educaţie sau chiar aria geografică de unde locuiţi.

Această grafică foloseşte date din "Raportul naţional asupra impactului emoţional al pandemiei".

Stresul emoţional al unui astfel de eveniment afectează oamenii în moduri diferite şi este dificil de măsurat, având în vedere factorii direcţi şi indirecţi asociaţi acestuia.

Pentru acest raport, cercetătorii au creat o metodologie pentru a măsura impactul pe un eşantion de 1.500 de adulţi. Sondajele au fost efectuate în mai 2020, când majoritatea oamenilor erau închişi în case.

Nivelurile de şomaj le reflectă pe cele din timpul Marii Depresii şi rata mortalităţii creşte mai repede decât oricine ar fi putut anticipa.

S-a calculat un scor al indicelui de detresie pandemică (PDIS) pe baza răspunsurilor participanţilor, care au fost apoi împărţite în quartile mici (25% inferioare), moderate şi mari (25% mai mari).

Rezultatele au relevat că aproape 40% dintre participanţi şi-au pierdut locurile de muncă sau şi-au redus veniturilor din cauza focarului COVID-19. Cu toate acestea, reverberările acestor factori de stres variază în funcţie de subgrupul demografic.

Vârstă

Potrivit raportului, suferinţa emoţională legată de pandemie scade cu cât creşti în vârstă. Persoanele din intervalul 18-34 de ani au raportat cea mai mare suferinţă - respondenţii citând stres ridicat, aproape dublu faţă de rata persoanelor cu vârsta peste 50 de ani. Între timp, respondenţii din grupul de vârstă peste 65 de ani au raportat cele mai mici scoruri de suferinţă dintre toţi.

Rasă

Dintre toate etniile din sondaj, hispanicii / latinii şi negrii au avut cel mai mare scor mediu al indicelui de depresie pandemică, iar albii au avut cele mai mici scoruri medii.

Alte categorii

În alte subgrupuri, au existat diferenţe demne de menţionat. De exemplu, din perspectiva comunităţilor, persoanele care locuiesc în zonele rurale au fost mai puţin susceptibile de a suferi o depresie, în comparaţie cu persoanele care locuiesc în oraşe.

Când vine vorba de sex, bărbaţii şi femeile se confruntă cu niveluri similare de suferinţă. Mai mult, nivelul de suferinţă nu a diferit prea mult între persoanele cu copii sub 18 ani şi cele cu copii mai mari. Cu toate acestea, femeile cu copii sub 18 ani au raportat mai multe simptome de anxietate comparativ cu femeile fără copii minori.

Un raport al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor arată că 1 din 4 persoane din grupa de vârstă 18-24 de ani au considerat serios să se sinucidă la un moment dat în luna iunie 2020.