Impactul IA asupra managementului oraşelor inteligente şi puterea economică a acestora

Când vine vorba despre impactul Inteligenţei Artificiale asupra managementului oraşelor inteligente şi despre puterea economică a acestora, discuţia nu mai este despre un viitor îndepărtat, ci despre prezent. Tu, ca cititor, utilizator şi beneficiar, trebuie să înţelegi că Inteligenţa Artificială (IA) nu este doar un trend tehnologic, ci o revoluţie care redefineşte cum funcţionează oraşele şi economiile lor. Un oraş inteligent nu este doar un concept futurist, ci o realitate în care trăim. Este un oraş care foloseşte tehnologia şi datele pentru a-şi îmbunătăţi serviciile şi infrastructura, încurajând astfel un stil de viaţă sustenabil şi eficient. Şi, cu toate nemulţumirile noastre îndreptăţite, în România sunt peste 1000 de iniţiative şi proiecte tip Smart City şi Smart Village.

• Inteligenţa Artificială - motorul oraşelor inteligente

Inteligenţa Artificială se află în centrul dezvoltării oraşelor inteligente. Cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi, oraşele pot acum să gestioneze mai eficient resursele, să optimizeze traficul, să îmbunătăţească securitatea publică şi multe altele. IA nu este doar un simplu instrument de optimizare; este un schimb de paradigmă. Oraşele inteligente nu sunt doar despre senzori şi colectarea de date, ci despre cum aceste date pot fi analizate şi interpretate pentru a lua decizii mai bune. IA introduce capacitatea de "învăţare" în ecosistemele urbane, permiţând oraşelor să se adapteze şi să evolueze în funcţie de nevoile cetăţenilor şi de provocările extrem de dinamice ale economiei.

• Inteligenţa Artificială şi planificarea urbană

Să luăm un exemplu concret: planificarea urbană. În mod tradiţional, aceasta a fost o sarcină laborioasă, bazată pe date istorice şi observaţii umane. Cu IA, oraşele pot acum să utilizeze algoritmi de învăţare automată pentru a anticipa şi a modela modul în care diferite decizii de planificare ar putea afecta totul, de la trafic până la poluare şi accesul la servicii publice. Şi dacă integrăm şi un model de Digital Twin, lucrurile devin şi mai uşoare - chiar şi pentru cetăţeni, care pot accesa "în timp real" cum va arăta oraşul sau comunitatea lor în viitor. Astfel, putem economisi bani, ne putem asigura că proiectul este înţeles şi adoptat de comunitate. Deşi în România nu avem un astfel de proiect, pentru a înţelege beneficiile putem merge un pic mai la sud - în Sofia există un astfel de Digital Twin pornit ca un proiect pilot în 2020 fiind bazat pe cooperarea dintre primăria oraşului Sofia şi Gate - iniţiativă finanţată de către Comisia Europeană.

• Inteligenţa Artificială şi transformarea economică prin eficienţă şi inovaţie

Impactul economic al IA în managementul oraşelor inteligente nu este de neglijat. Acest impact se manifestă în două moduri principale: eficienţă şi inovaţie. Eficienţa, noul motor economic - să ne gândim la eficienţă ca la un motor al economiei. Cu IA, oraşele pot reduce costurile de operare semnificativ, de la întreţinerea infrastructurii la furnizarea de servicii publice. Această eficienţă nu doar că economiseşte bani, dar eliberează şi resurse pentru investiţii în alte domenii strategice, precum educaţia sau sănătatea.

Inovaţia sau deschiderea uşilor comunităţilor noastre spre noi oportunităţi - de la startup-uri tehnologice la centre de cercetare, IA atrage talente şi investiţii. Asta înseamnă o creştere a capitalului uman şi a inovaţiei, factori care sunt vitali pentru dezvoltarea economică a oricărui oraş sau ţară. În România putem vedea cel mai bun exemplu despre ce înseamnă economia bazată pe inovaţie la Cluj, acolo unde autorităţile locale au înţeles să lucreze şi să investească alături de mediul academic, start-up-uri şi cetăţeni (proiecte susţinute prin mecanisme de bugetare participativă). În acest sens, acum trei ani au definit şi o strategie - de la produs în Cluj la inventat în Cluj.

• Analiză de caz: de la Barcelona şi Singapore la Târgu Mureş

Un foarte mic exemplu vine din Singapore, devenit un reper global pentru implementarea IA în gestionarea oraşului. Prin utilizarea tehnologiilor de învăţare automată şi analiză de date, oraşul-stat a reuşit să-şi optimizeze totul, de la transport public, sănătate, educaţie până la consumul de energie. Rezultatul? Un PIB în creştere şi o calitate a vieţii îmbunătăţită pentru cetăţenii săi.

Barcelona este un exemplu excelent de oraş care a folosit inteligenţa artificială pentru a-şi eficientiza resursele. Prin implementarea de senzori şi algoritmi de învăţare automată, oraşul a reuşit să îşi reducă semnificativ consumul de apă şi energie. Un aspect remarcabil este modul în care s-au folosit datele colectate pentru a modela comportamentul consumatorilor şi a implementa soluţii adaptate. În plus, s-au creat mecanisme de alertă pentru detectarea timpurie a problemelor, precum scurgerile de apă sau consumul nejustificat de energie, permiţând astfel intervenţii rapide şi eficiente.

Klarwin, în colaborare cu Gutermann, a implementat la Târgu Mureş la compania de apă un sistem inteligent de monitorizare a reţelelor de apă, folosind senzori ZoneScanNBIoT şi algoritmi avansaţi pentru a detecta şi localiza pierderile de apă, rezultând în economii semnificative de sute de mii de euro şi o rentabilitate a investiţiei în doar câteva luni.

• Provocări şi etică în era IA

Dezvoltarea rapidă a IA aduce cu sine şi provocări etice şi sociale. Există întrebări legitime despre cum să se asigure că aceste tehnologii sunt dezvoltate şi aplicate într-un mod care respectă drepturile şi libertăţile individuale. Aici este foarte important să înţelegem cum putem noi interveni noi, cei mulţi - utilizatorii şi beneficiarii. Prin voci puternic argumentate şi bine intenţionate, fără dorinţa de generare a unor ştiri senzaţionale, fake news-uri şi teorii ale conspiraţiilor.

Mai mult decât atât, biasul algoritmic (erori de sistem care pot crea rezultate incorecte prin capacitatea sistemului de-a privilegia o categorie faţă de alta). Sistemele de IA sunt adesea antrenate pe seturi de date care pot reflecta inegalităţi sociale şi discriminări. Fără o atenţie corespunzătoare, algoritmii pot perpetua şi chiar amplifica aceste inegalităţi, creând un ciclu vicios ce este greu de rupt. Există o cazuistică destul de mare în diferite alte ţări dar şi preocupări serioase privind rezolvarea acestor probleme.

• Să conectăm trecutul cu viitorul

Este clar că inteligenţa artificială are un impact profund asupra modului în care oraşele sunt gestionate şi cum ele îşi exercită puterea economică - folosind datele existente doar (fără a mai lua în calcul generarea noilor date, integrarea posibililor parteneri instituţionali, date satelitare sau ale unor autorităţi centrale) - şi putem crea diferite modele de dezvoltare ce pot fi folosite în viitor în comunităţile noastre. Cu o strategie bine gândită şi o abordare etică, IA nu este doar un catalizator pentru eficienţă şi inovaţie, ci şi un instrument pentru a construi societăţi mai echitabile şi durabile.

Eduard Dumitraşcu

Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (arsc.ro)

(Articol preluat din revista BURSA Construcţiilor)