English
Ca de fiecare dată, Direcţia Naţională Anticorupţie marchează apropierea alegerilor. Şi extrage cu penseta nume din ce în ce mai sonore din interiorul puterii. Şi al opoziţiei. Urmând un traseu, nu se ştie de cine, desenat. Dar în niciun caz întâmplător. Ieri a venit rândul lui Dumitru Buzatu, preşedintele cu mare vechime al Consiliului Judeţean Vaslui. Buzatu a călcat pe bec. Extrem de grav. DNA nu a inventat acest dosar. Nici nu avea de ce. Într-un fel, era la vedere.
Problema nu este că în fiecare ciclu electoral, în ultimul an, instituţiile de forţă ale statului se activează. Şi fac capturi cu mare impact. Problema reală e că acest lucru nu se întâmplă în mod continuu. Aşa cum ar fi cazul. Dumitru Buzatu a căzut în plasă într-un flagrant ca la carte, pentru o şpagă de 1.25 milioane lei. Suma reprezintă 10% din valoarea unui contract edilitar. Câte asemenea contracte există într-un singur judeţ? Câte există la nivel naţional? Acest bir de 10% există de 30 de ani în România. Şi se practică în mai toate localităţile ţării. De către ispravnici. De către demnitarii aflaţi în funcţii de decizie. Şi totuşi, pică pe bec doar câte unul, şi asta se întâmplă mai ales în preajma alegerilor. În mod demonstrativ.
Marcel Ciolacu a reacţionat fulgerător. L-a sancţionat politic pe Dumitru Buzatu. Dar câţi Dumitru Buzatu există în realitate, În PSD şi în alte partide?
Toţi cei care îndeplinesc funcţii publice au obligaţia să întocmească, să semneze şi să depună declaraţii de avere şi declaraţii de interes. La fel a făcut şi Buzatu. Dacă la nivelul conducerii PSD s-ar fi manifestat voinţa politică de a diminua corupţia, atunci era cât se poate de simplu ca cineva, fie şi un student membru în organizaţia de tineret, să fie însărcinat cu studierea acestor declaraţii. O lectură a acestora, fie şi superficială, ar fi demonstrat, cu mult timp înainte, că Buzatu are mari probleme de integritate. În condiţii normale, nu avea cum să dobândească o avere atât de fabuloasă. Ca Buzatu sunt mulţi alţii în PSD, dintre care, până la alegeri, DNA va extrage şi va executa câţiva. Dar această situaţie, percepută de mulţi ani cât se poate de clar de către populaţie, îi caracterizează nu doar pe demnitarii acestui partid. Cazuri asemănătoare există în toate celelalte formaţiuni politice aflate, în prezent, la putere, sau care s-au perindat în trecut la putere. DNA are oricând posibilitatea să extragă din liste, cuprinzând mii de persoane. Dacă ar trebui să facă această operaţie simultan, nu ar avea resursele necesare. Pentru că justiţia nu se reduce şi nu se poate reduce la activitatea unei singure instituţii de forţă. Este nevoie de mai mult. Anticorpii societăţii, ai unei societăţi normale, funcţionează altfel. Prin participarea efectivă a întregii societăţi.
Cetăţenii României sunt ameţiţi, din nou, cu iluzia că ar putea avea loc, într-un termen rezonabil, o reformă administrativă. Una dintre cauzele găurilor uriaşe de la buget este, desigur, corupţia. Pentru că birul de 10% din mai toate afacerile, în cazul cărora pâinea şi cuţitul se află în mâna unor demnitari corupţi, reprezintă un procent însemnat din produsul intern brut al statului. În loc ca banii să se ducă în impozite plătite corect, ei intră pe piaţa neagră şi, indiferent dacă sunt păstraţi în ţară sau scoşi afară, produc la rândul lor corupţie. Este o reacţie în lanţ. La care participă mulţi, foarte mulţi dintre demnitarii locali. Guvernul se plânge că are în buget o gaură prea mare. Cheltuieli mult peste nivelul veniturilor. O bună parte dintre aceste cheltuieli sunt reprezentate de plata bugetarilor. O bună parte dintre bugetari este reprezentată de autorităţile locale. De nenumăraţii primari pe care îi avem, de consilierii acestora, de funcţionarii din primării, din ce în ce mai numeroşi, pe care în multe situaţii, guvernele nu mai au posibilitatea să-i finanţeze. Avem sute, dacă nu cumva chiar mii de localităţi foarte mici, lipsite de capacitatea de a strânge din impozite sumele necesare pentru supravieţuirea aparatului administrativ.
O minimă reformă administrativă presupune, fără doar şi poate, reducerea drastică a numărului de primării existente şi calibrarea acestora în raport cu numărul cetăţenilor plătitori de taxe. Un obiectiv despre care se vorbeşte. Se vorbeşte din ce în ce mai intens, pe măsură ce ne apropiem de alegeri. Şi acum se întâmplă la fel. Dar cine are puterea, voinţa politică necesară de a reforma administraţia publică într-un an electoral cum este cel care urmează? Vă spun eu. Nimeni. Absolut nimeni. Pentru că toate partidele, într-o măsură mai mică sau mai mare, se bazează pe cei mai eficienţi agenţi electorali, care sunt primarii de comune şi de oraşe. Cum să-i anunţi pe aceştia că vor fi în cea mai mare parte aruncaţi peste bord, în cadrul unei reforme administrative şi să te aştepţi, în acelaşi timp, ca ei să se lupte pentru a-ţi obţine voturi. Este un non-sens. De aceea, enunţurile despre reforma administrativă sunt în acest moment vorbe în vânt. Simplă demagogie.
O reformă administrativă de care statul român are atât de multă nevoie şi care ar mai putea diminua corupţia, pentru că în final vor fi mai puţine portofele de umplut, nu poate avea loc decât după încheierea ciclului electoral.
Până atunci însă, pornind de la cazul Buzatu şi de la alte situaţii de acest fel, cred că ar fi util, pentru a pregăti însănătoşirea societăţii româneşti, ca în interiorul fiecărui partid politic să existe un grup de persoane desemnat în acest scop care, în baza declaraţiilor de avere ale demnitarilor, să evalueze gradul de corupţie al acestora.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. DNA e instrumentul CIA
(mesaj trimis de Anonim în data de 24.09.2023, 11:03)
DNA e instrumentul CIA de a arata pisica unor politicieni corupți.
"Iată ce se poate întâmpla dacă nu ascultați de stăpâni"
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.09.2023, 16:53)
dupa ce se termina marfa ( este din belsug ) se va aplica metoda violul , made in usa %la %. in metoda violul nu trebuie ankete costisitoare si experti , doar o meseriasa care chiar daca nu stie ce a facut ieri , povesteste cu lux de amanunte cum a fost violata la 30 de ani , acum avand 80 .
2. Mda
(mesaj trimis de Oarecare în data de 24.09.2023, 11:05)
Nu se poate face nimic, cu nicio reformă administrativă cu tot.
În definitiv, e vorba de caractere, iar pentru cei fără rușine, "banul e ochiul dracului".
Ăștia sunt majoritari în orice societate, la noi oricum sunt doar niște bieți găinari care au dat din coate ca s-ajunga la bucate.
"Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou."
Cu Mamona nu e de joacă, vorba lui Rebengiuc în Moromeții: Paraschive, bolnavule după avere ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de Danusia în data de 24.09.2023, 11:40)
Faceți dvoastră calculele....1,25mil lei șpagă + 714000lei șpagă,aproape 2mil.lei
Suma asta se regăsește în costurile drumarului.De aceea prețurile la km de drum,autostradă sunt mari,ptr că executanții sunt obligați sa dea șpagă.
Socotiți dvoastră cele 2milioane lei cu care de fapt e jecmănit statul,de la căți indivizi mărunți prin taxe și impozite suplimentare/biruri statul trebuie rsă și recupereze suma??????
Altă idee:statul angajează oameni ptr a jecmăni statul,asta da afacere bună.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Lucian în data de 24.09.2023, 17:14)
1,25 mil ii cheltuie doar pe salarul unui onsultant inventat de stat la stat.
x 500.000 cat sunt in plus si vezi cat e
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.09.2023, 15:13)
Vax albina.
5. Reforma administrativ-teritoriala prin terapie de
(mesaj trimis de Liviu în data de 24.09.2023, 15:24)
Acest guvern al struto-cămilei PSD-PNL are în vedere o reformă fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv. Pentru asta Guvernul Ciolacu vrea să-si asume răspunderea in Parlament pe asa-zisa „Ordonanta austeritătii”.
Opozitia din Parlament pregăteste o motiune de cenzură, dar cu destul scepticism de reusită de a da jos Guvernul, dat fiind faptul că PSD si PNL înseamnă 60% în acest moment în Parlamentul României. Numai că trebuie luate în considerare tensiunile existente între PNL si PSD. Acestea pot duce la răsturnarea guvernului Ciolacu cu sprijinul unei părti din PNL tot mai nemultumite de la început de coalitia cu PSD. Groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
In teritoriu există o mare nemultumire a laberalilor faţ de coalitia cu PSD. Un exemplu este Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
De asemenea există o mare nemultumire in societate față de Guvern care prin „Ordonața austeritătii” întelege austeritatea doar pentru plătitorul onest de biruri necesare satisfacerii „nevoilor speciale” ale apararului bugetar supradimensionat, fără măsuri substantiale de reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Pentru asta e nevoie de curaj politic din partea guvernului, ceea ce lipseste cu desăvârsire, cum ar spune Caragiale.
Ministrul Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea sustinea recent la Bistrita că este adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, dar numai după alegerile din 2024, argumentând că pentru regionalizare trebuie modificată Constituţia, ceea ce nu-i deloc adevărat. Există o cale este mai simplă prin care se poate face reorganizarea administrativă si fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie pentru noua structura rezultată in urma comasării. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Prin urmare, PNL ar putea să-l oblige pe Marcel Ciolacu să-si asume răspunderea pe un pachet de legi vizând o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.09.2023, 16:49)
DNA nu a inventat dosarul dar l-a ales . flutur , falca ,blaga etc sint mai breji ? basescu ?
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.09.2023, 18:03)
nici o declaratie de avere nu corespunde cu venituri de cca 4-5000 de euro ce le are un presedinte de consiliu judetean oficial. ganditi-va ca un faianter bun ia in germania 4000 de euro pe luna. asa si? isi permite ce au astia in declaratiile de avere? nope. masini noi de 100.000 cum are oric poliptichian ? pai ce a trait cu aer si raze de soare 2 ani sa puna deoparte 100.000 din munca? pfff nu. si mai dau si imprumuturi la rude inca 100.000. tot m-am gandit de ce orice politician isi scrie in declaratia de avere ca a dat bani imprumut. simplu. cvred ca dc il prinde DNA cu plasa cu bani la el sa poata spune uite varul mircea tocmai mi-a dat imprumutul inapoi. scrie si-n declaratia de avere. HOTII .
si pt d-l care a scris articolul. nu va puteti imagina cat de raspandita e spaga. nu in aproape toate localitatile ci in absolut toate localitatile. in absolut toate licitatiile. si sus de tot e de milioane de euro nu milioane de lei.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.09.2023, 18:16)
Ca intotdeauna autorul este impotriva Justitiei
Fostul puscarias ne spune ca Dna nu-si face treaba bine
Despre altceva poate sa scrrie SORIN ROŞCA STĂNESCU ?
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.09.2023, 09:28)
asta nu este justitie , o spun majoritatea , mai putin cei interesati care sint conectati la banul public si fac parte din sistemul care-i apara .