"În 1997, dobânda Lombard a crescut de la 50% la 674%, într-o noapte"

• (Interviu cu Radu Graţian Gheţea, Preşedinte - Director General CEC Bank)

În activitatea bancară riscurile sunt foarte multe şi de aceea băncile trebuie să fie flexibile şi să aibă o expunere cât mai diversă, care să ţină cont de piaţă în momentul respectiv, este de părere Radu Graţian Gheţea, Preşedinte - Director General CEC Bank. Domnia sa ne-a spus, într-un interviu: "Noi trebuie să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în piaţă şi trebuie să facem în aşa fel încât să meargă şi activitatea economică, dar şi cea a băncii. Dacă mergem pe ideea că vrem să eliminăm toate riscurile, atunci nu mai facem nimic. De exemplu, noi am fost şi suntem o bancă ce finanţăm intens agricultura, care înseamnă şi zootehnie. Acum câţiva ani, expunerea noastră pe sectorul avicol era destul de mare, iar când a venit gripa aviară am avut de acoperit unele credite neperformante din acest sector. După ce s-a terminat cu gripa aviară, ne confruntăm cu pesta porcină. Ce să facem, să nu mai dăm credite?"

Reporter: În ultima perioadă, au apărut opinii ale unor specialişti care spun că urmează un val de credite neperformante dintre cele contractate prin Programul Prima Casă. Cum comentaţi aceste afirmaţii?

Radu Graţian Gheţea: Programul Prima Casă a început acum câţiva ani, cu o asumare de risc din partea statului de 80% iniţial, apoi de 70%, iar acum a scăzut la 50%. În opinia mea, de preşedinte al unei bănci comerciale, acest program a fost deosebit de valoros, mai ales în perioada crizei, când nu puteau fi făcute niciun fel de investiţii imobiliare din partea persoanelor fizice, pentru că nu erau garanţii suficiente, iar valoarea imobilelor scădea, în timp ce oamenii aveau nevoie de casă. De asemenea, cei care îşi cumpără case au nevoie de mobilă, de electrocasnice etc., iar noi trebuie să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în piaţă şi trebuie să facem în aşa fel încât să meargă şi activitatea economică, dar şi cea a băncii. Dacă mergem pe ideea că vrem să eliminăm toate riscurile, atunci nu mai facem nimic.

De exemplu, noi am fost şi suntem o bancă ce finanţăm intens agricultura, care înseamnă şi zootehnie. Acum câţiva ani, expunerea noastră pe sectorul avicol era destul de mare şi când a venit gripa aviară am avut de acoperit unele credite neperformante din acest sector. După ce s-a terminat cu gripa aviară, ne confruntăm cu pesta porcină. Ce să facem, să nu mai dăm credite? În activitatea bancară, riscurile sunt foarte multe, dar trebuie să ai o expunere cât mai diversă, care să ţină cont de piaţă în momentul respectiv, şi o evoluţie rezonabilă. Trebuie să ai flexibilitate.

• "FMI ar trebui să stea mai mult în ţara noastră, ca să înţeleagă ce înseamnă România din toate punctele de vedere"

FMI ar trebui să înţeleagă faptul că programul Prima Casă este unul bun şi că, la momentul actual, neperformanţa la Prima Casă este de nivelul 0,...%, afirmă Radu Graţian Gheţea, opinând că nu este cazul de îngrijorare în ceea ce priveşte acest program.

Reporter: Dacă spuneţi că Programul Prima Casă este unul foarte bun, atunci de unde vin temerile FMI, care a avertizat, în ultimul său raport, asupra acestui program guvernamental?

Radu Graţian Gheţea: Vreau să reţineţi că ceea ce voi spune, voi spune în nume personal - FMI ar trebui să stea mai mult în ţara noastră, ca să înţeleagă ce înseamnă România din toate punctele de vedere. În principal, specialiştii Fondului au mandate/misiuni scurte, citesc de pe diverse bloguri şi site-uri. Ar trebui să înţeleagă faptul că programul Prima Casă este unul bun şi că, la momentul actual, neperformanţa la Prima Casă este 0,...%. Când ai o asemenea cifră la NPL, nu este cazul de îngrijorare. Nu tragi semnal pe 0,...%.

Reporter: Specialiştii spun că neperformanţa pe acest program va veni ca urmare a creşterii indicelui ROBOR, care, mai nou, este şi eveniment pe care se pun pariuri. Cum vedeţi faptul că se pariază pe ROBOR, având în vedere faptul că pariurile pe un activ îi pot influenţa cotaţia?

Radu Graţian Gheţea: Spuneţi-mi cât influenţează pariurile din toată lumea ceva... Părerea mea este că cei care într-adevăr sunt preocupaţi de feed-back sunt într-un număr extrem de redus. Nu cred că pariurile pe ROBOR au adăugat un risc în plus, pentru că omul care nu are casă trebuie să îşi facă şi vine la bancă, întreabă cât poate să ia, iar banca îi spune cât se poate îndatora.

• "Au fost momente în care dobânda pe piaţa interbancară a fost 1000%"

Au fost momente în care dobânda pe piaţa interbancară a fost 1000%, ne-a spus domnul Gheţea, afirmând că acest lucru se întâmpla în 23 martie 1999. În 14 februarie 1997, dobânda Lombard a fost de 674%, aceasta crescând într-o noapte, de la circa 50%.

Reporter: Indicele ROBOR constituie un risc real, în acest moment, având în vedere evoluţia sa din ultimele zece luni?

Radu Graţian Gheţea: Tot aud că ROBOR a crescut foarte mult, dar cu cât au crescut veniturile oamenilor în ultima vreme, mai ales la stat? Vă spun eu - cu mult mai mult decât cu cât a cres-cut ROBOR. Sigur, există şi oameni care şi-au luat credit ipotecar cu dobândă indexată la ROBOR şi care s-au împrumutat la maximul permis. Băncile au luat şi ele o marjă, iar cât suntem în acea marjă încă nu se întâmplă nimic. Unii dintre ei au salariul minim pe economie, care acum 6-7 ani era 670 de lei, iar acum este 1900 lei. În aceste condiţii, este cazul să facem o discuţie care să creeze nişte spaime pentru oameni? În opinia mea, nu este cazul. Să nu uităm că noi am lucrat ani de zile şi cu dobânzi de 130-140%. Au fost momente în care dobânda pe piaţa interbancară a fost 1000%. În 23 martie 1999. De asemenea, dobânda Lombard, în 14 februarie 1997, a fost de 674%. A crescut într-o noapte, de la circa 50%. Creditele erau deja date cu 50-60%, iar dobânzile la depozite au crescut la 500-600%. Atunci, antreprenori mari din ţară au făcut afaceri - au depus bani, care s-au înmulţit ca ciupercile. Sigur, pe de altă parte, atunci au intrat în faliment şi bănci, şi persoane juridice.

Reporter:Aristotel vorbeşte despre preţul banilor în felul următor: "Trebuie să stabilesc o dobândă fixă, iar ceea ce variază este puterea de cumpărare. Astfel că, principalul îl calculez la momentul rambursării în raport de echipolenţă - spunea el - cu suma iniţial creditată şi acesteia îi aplic dobânda de 3% pe care am stabilit-o de la început. În acest fel, dobânda este stabilită şi fixă şi în acelaşi timp nu păgubeşte creditorul. Se minimizează riscurile sau cel puţin se transparentizează activitatea de creditare". Ce părere aveţi despre această judecată?

Radu Graţian Gheţea: Este o judecată perfectă, dar în condiţiile globalizării actuale nu este valabilă. Banii pe care îi folosim noi acum - 26,7 miliarde lei depozite atrase de CEC Bank de la clienţi, persoane fizice şi juridice - sunt banii altora, pe care trebuie să îi dăm înapoi. Aceşti deponenţi nu vor să negocieze şi să depună un milion de lei pe 30 de ani. Ei îi depun pe maximum un an, iar majoritatea sunt pe o lună. În schimb, creditele ipotecare sunt pe 30 de ani. Atunci, dăm credite pe 30 de ani şi trebuie să găsim o formulă ca să ne putem recupera cheltuielile cu cât o fi preţul banilor peste nu ştiu câţi ani.

Reporter: Referitor la preţul banilor, dobânzile la depozite tot nu au crescut...

Radu Graţian Gheţea: Acum, se pot depune bani cu peste 3%. În curând, vom face şi noi la CEC Bank câteva mişcări în sus. Mişcările în sus la depozite vor fi făcute de bănci pe măsură ce au nevoie de lichiditate. Dacă a crescut ROBOR, înseamnă că tu, ca bancă, încasezi mai mult de la clienţi, dar deponenţii pot sta fără reacţie una-două-trei luni şi apoi pleacă, iar băncii îi scad depozitele. Sunt aspecte logice şi reale. Sunt şi unele bănci care modifică imediat dobânda, altele fac acest lucru mai târziu, dar într-un final toate cresc dobânda la depozite, în func-ţie de câtă lichiditate au nevoie.

Reporter: Tot mai multe bănci au început să lanseze credite cu dobândă fixă...

Radu Graţian Gheţea: Trebuie să ne adaptăm la condiţii. Sunt lucruri cărora nu avem ce să le facem. Trebuie să ne asumăm riscurile. Sunt foarte bucuros când văd antreprenori români care nu sunt atât de preocupaţi de ROBOR, pentru că au lucrat şi când aveam credite cu dobândă de 80%, de 300% etc.

Reporter: Care a fost cea mai mare dobândă la care aţi acordat un credit?

Radu Graţian Gheţea: Cea mai mare dobândă pe care am avut-o la credite a fost de 175%, la banca unde eram când Lombard era 674%. Atunci ne-am gândit cum să facem, cât să punem dobânda, ca să nu omorâm clientul. Atunci, în 1997, am calculat care este dobânda minimă astfel încât nici banca şi nici clientul să nu moară. Banca a înregistrat un profit mai mic câteva luni, după care şi-a revenit. Cum? Clientului care avea 175% când celelalte bănci aveau 240%, 380%, nu i-am scăzut dobânda când piaţa şi-a revenit. Aceasta este tehnica "prime rate", ce atenuează oscilaţiile. Dar au venit diversi europarlamentari care au cerut ca dobânda să fie indexată la un indice de piaţă - în cazul României la ROBOR. Acum nu ştim ce să mai facem, pentru că acum dictează piaţa. Nu-i aşa că nu este prea simplu să fii bancher?

Reporter: Ce rezultate financiare înregistrează CEC Bank la şase luni?

Radu Gratian Ghetea: În primul semestru al anului 2018, CEC Bank a continuat politica de îmbunătăţire a indicatorilor de profitabilitate, în linie cu obiectivul strategic de creştere a eficienţei activitătii. Astfel, banca a reuşit să obţină un rezultat remarcabil, înregistrand, în primele şase luni ale anului, un profit brut de 168,6 milioane lei. Rezultatul s-a datorat creşterii semnificative a veniturilor nete din activitatea bancară, concomitent cu reducerea cheltuielilor operaţionale. Profitul brut realizat a fost semnificativ mai mare şi faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că banca a reusit să îşi continue politica de creştere a profitabilităţii şi în condiţiile înăspririi, în acest an, a cerinţelor de capital impuse de Banca Naţională a României, prin introducerea unor amortizoare suplimentare. Valoarea netă a bilanţului din perioada ianuarie-iunie 2018 a fost de circa 30 miliarde lei, fiind determinată de creşterea soldului de depozite noi atrase de la clientela bancară şi nebancară. Acest fapt a susţinut evoluţia ascendentă a activelor generate din activitatea de creditare, existând premise pentru creşterea în continuare a cotei de piaţă pe active, care, la finalul anului 2017, a fost de 7,42%, precum şi pentru menţinerea poziţiei CEC Bank în top 7 bănci din sis-temul bancar românesc.

Principalele realizări ale băncii, în semestrul întâi 2018, au avut şi alte efecte favorabile. Astfel, creditele în sold au fost mai mari cu circa un miliard lei faţă de sfârşitul anului 2017. Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) s-a majorat considerabil, ajungând la 12,15%, comparativ cu 7,99% la finele anului 2017. Rentabilitatea activelor (ROA) înregistrează un nivel în creştere la 0,97%, comparativ cu 0,58% la finele anului 2017. Raportul cost/venit este de 52,05%, ceea ce indică un nivel confortabil de eficienţă a activităţii. În ceea ce priveşte rata expunerilor neperformante din credite şi avansuri (NPL), aceasta a înregistrat, la finalul primului semestru al anului 2018, o scădere semnificativă faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2017, ajungând până la nivelul de 7,25%.

• La CEC Bank încercăm să menţinem deponenţii şi să nu omorâm debitorii

Când ai 1000 de unităţi, ai şi 1000 de probleme, afirmă preşedintele CEC Bank, spunând că banca pe care o conduce încearcă să-şi menţină deponenţii şi să nu-i omoare pe debitori.

Reporter: Ce măsuri iau băncile ca să prevină neperformanţa?

Radu Graţian Gheţea: Stabilirea preţului banilor, atât atraşi, cât şi plasaţi, este o problemă de căpătâi. Şi la piaţă, precupeţul îşi face preţul pentru marfa pe care o are. Aşa şi noi, ne facem preţul produselor pe care le vindem. Dacă nu avem marfă şi mai trebuie să aducem de nu ştiu unde şi ne costă transportul, desigur că şi în partea cealaltă, când o vindem, va creşte preţul.

Unii iau măsuri mai inspirate, alţii mai puţin inspirate, dar la CEC Bank încercăm să menţinem deponenţii şi să nu omorâm debitorii. De acest echilibru trebuie să ţii cont zilnic, pentru că există tot felul de situaţii.

De exemplu, într-o zi, vine trezorierul şi spune: "Aveam un depozit mare al unui client - circa 600 milioane de lei - şi a scos 400 milioane pentru că a cumpărat o fermă de mistreţi". Deci am rămas fără 400 de milioane şi, între timp, a venit un alt client, căruia i-am dat un credit să cumpere un mall, care tocmai acum vrea să ridice banii pe care nu i-a luat imediat. Sunt situaţii de acest gen cu care ne confruntăm zilnic. Avem 1020 de agenţii, din care 481 în mediul rural, şi în fiecare dimineaţă primesc un raport cu tot felul de situaţii din ţară. Când ai 1000 de unităţi, ai şi 1000 de probleme. Dar nu ne plângem. Suntem o echipă sudată şi fiecare ştie exact care îi sunt responsabilităţile.

Reporter: Mulţumesc!

A consemnat EMILIA OLESCU