ÎN 2017 Fiscalitatea în sectorul petrolier a scăzut, datorită eliminării taxei pe stâlp

• Deloitte: "Nouă state europene au scăzut fiscalitatea în sectorul petrolier, şase au crescut-o, în 2016"

• Media europeană a scăzut de la 10% impozitare, în 2015, la 8,8%, în 2016, potrivit studiului

• "Concluzia studiului este trasă de păr, având în vedere că statele au producţii diferite", potrivit unui participant la conferinţa ROPEPCA

• Vlad Boeriu, Deloitte: "Nu avem o comparaţie între state privind impozitarea globală şi nici nu poate fi analizată"

Nivelul redevenţelor şi al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcţii speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut, în intervalul 2014-2016 de la 15% la 17,4%, iar, începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcţii speciale, rata medie efectivă a coborât în Româ­nia la 13,9%, potrivit unui studiu Deloitte România, comandat de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

Media fiscalităţii specifice domeniului, la nivel european, a scăzut de la 10% impozitare, în 2015, la 8,8%, în 2016, potrivit studiului.

Vlad Boeriu, Partener Deloitte România, a declarat, ieri, într-o conferinţă organizată de ROPEPCA: "Am efectuat un Studiu comparativ al regimurilor fiscale aplicabile în Europa, în ceea ce priveşte impozitarea specifică a domeniului de extracţie ţiţei şi gaze.

Există foarte multe sisteme de taxare, la nivel european.

Astfel, am luat legislaţia specifică în fiecare ţară, cu cotele de taxare aferente, şi le-am aplicat la producţia principalilor jucători din fiecare ţară.

Ultimele date disponibile au fost pentru 2016, iar pentru 2017 am inclus şi România, unde s-a văzut o schimbare semnificativă a taxării".

Acesta a continuat: "Am observat o scădere a ratei taxării în majoritatea statelor - vorbim de nouă state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Germania, Spania, Italia şi Albania, şi o creştere în şase state, în 2016, România, Aus­tria, Olanda, Grecia, Lituania şi Polonia".

Domnia sa a detaliat sistemul de taxare din ţara noastră: "În România, avem o redevenţă, în funcţie de volumul de producţie, între 3,5% şi 13% din cantitatea extrasă. În plus, avem un impozit suplimentar de 60% din veniturile obţinute ca urmare a dereglementării pieţei gazelor naturale (există o diferenţiere - avem 60% pentru preţuri sub 85 lei/MWh şi 80% pentru diferenţa de preţ care depăşeşte 85 lei-MWh). În plus, mai avem şi un impozit suplimentar de 0,5% pentru exploatările de petrol brut. Acesta ar fi aplicabil până la finalul anului 2018".

Vlad Boeriu a precizat că media europeană de 8,8% ia în considerare şi zona specială Groeningen: "Această zonă este specială, atât din punct de vedere al zăcământului, cât şi al taxării. Olanda doreşte să păstreze respectivul zăcământ şi încurajează extracţia din alte zone, prin taxare diferenţiată.

Dacă excludem zăcământul, media europeană este de 6,9%".

Un participant la conferinţa ROPEPCA a atenţionat că producţia de petrol şi gaze diferă, de la ţară la ţară, considerând că o comparaţie între statele europene privind politica de fiscalitate este forţată: "Pentru România, producţia de petrol şi gaze este o activitate foarte importantă. Olanda îşi proteajează zăcământul Groeningen. Nu putem trage o concluzie, având în vedere că ţările gândesc în mod diferit.

La onorabila societate Deloitte o astfel de comparaţie este trasă de păr".

Vlad Boeriu a răspuns că este normal să fie comparată povara fiscală pe jucătorii din economie, care diferă în fiecare stat membru UE: "Nu tragem nicio concluzie. Am prezentat cum stă această fiscalitate specială în ţările europene".

Întrebat dacă există o comparaţie între statele europene pe fiscalitatea globală, nu numai pe cea specifică domeniului, oficialul Deloitte a spus că aceasta ar fi foarte greu de realizat: "Există impozitarea profiturilor în toa­te statele europene. Impozitarea profiturilor se aplică tuturor jucătorilor din economie, astfel că nu a fost luată în calcul. Ea diferă de la stat la stat, avem cote de la 10% până spre 40%. Este greu să compari impozitarea totală pentru că, momentan, sistemele de impozitare diferă. Deşi ai o cotă, să spunem, de 16%, taxarea efectivă diferă foarte mult datorită unor prevederi speciale, cum ar fi limitări ale drepturilor de deducere sau, din contră, anumite facilităţi. Fiecare companie ajunge la o impozitare efectivă ce poate diferi semnificativ de cota prevăzută în legislaţia fiecărui stat. Ar trebui un exerciţiu foarte în detaliu - să iei fiecare jucător principal dintr-o piaţă externă şi să vezi cât a fost impozitarea efectivă la nivelul lui".

Harald Kraft, Preşedintele ROPEPCA, a afirmat că acest studiu contribuie la o informare corectă şi la o clarificare cu privire la regimul redevenţelor la nivel european, într-un moment în care în spaţiul public circulă informaţii false, incorecte, potrivnice derulării de proiecte majore de investiţii în industria de ţiţei şi gaze, în beneficiul economiei româneşti.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Ministerul Economiei au reluat, luna trecută, discuţiile pentru proiectul legii redevenţelor.

În decembrie 2017, Ministerul Economiei şi-a retras propunerea pentru noile redevenţe şi a anunţat că va face un studiu aprofundat, după ce, în octombrie 2017, lansase în dezbatere un proiect de lege.

Recent, în cadrul unei dezbateri, în Senat, Dorin Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM, a precizat că proiectul de lege publicat în octombrie de Ministerul Economiei va suferi mici ajustări.

Domnia sa a menţionat că este greşit să privim redevenţele doar sub aspectul cifric, întrucât acestea fac parte dintr-un complex de impozitare: "Statele îşi impozitează operatorii care exploatează resursele prin mai multe sisteme de impozitare - redevenţa este doar unul dintre ele, mai este impozitul pe venit, posibilitatea de participare la profit, de supraimpozitare a profitului. Să ne uităm doar la redevenţe este ca şi cum am compara mere cu pere. Nu este corect să comparăm România, care şi-a redus impozitul pe venit de la 16% la 10% şi are o redevenţă petrolieră să spunem de 13%, cu un stat care şi-a permis să practice o redevenţă foarte joasă, de 2-3%, dar care are un nivel de supraimpozitare de 40-50%. Lucrurile trebuie privite sub acest aspect".

În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active. Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi competitiv, potrivit ROPEPCA.

În prezent, membrii ROPEPCA deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producţie onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiţii cumulate de 650 milioa­ne de euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 300 milioane de euro, precum şi crearea şi menţinerea a 14.800 locuri de muncă.