ÎN 2020 Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5%

Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare, a susţinut, astăzi, Sorin Iorga, specialistul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti, potrivit Agerpres.

El a prezentat concluziile unor studii de profil în cadrul unui eveniment online organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu IBA Bucureşti, dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare.

"Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban la nivelul anului 2016 a rezultat a fi de 10,43%, un nivel mai moderat decât cel publicat prin barometrele europene, dar nu din cauză că barometrele europene sunt de altă părere ci pentru că nivelul de consum mediu al României era de sub 15%. Acestea erau pragurile de 15- 30- 50% şi erau praguri generate de comportamentul specific din societăţile dezvoltate din zona europeană. Dau exemplul consumatorului englez, din Marea Britanie, care are un nivel de risipă apreciată în barometre de peste 30%. Întrucât scările acestor barometre din 2011 - 2013 erau peste 15% era foarte greu să lucrăm cu ele, de aceea am făcut nişte praguri mai fine şi am ieşit la 10,43%, o valoare mediană evident. Pentru 2020, această valoare ne-a ieşit la 6,5% şi putem să ne felicităm într-adevăr: consumatorul român pare să fie mai moderat în obiceiurile sale de consum, de achiziţie, pentru că până la urmă risipa este o discrepanţă între achiziţia de alimente şi consumul efectiv, şi rămâne acel surplus", a transmis el.

Iuga susţine că trebuie avut în vedere că anul 2020 a fost unul atipic din cauza pandemiei, cu un grad de izolare şi cu consumuri fizice mai reduse, dar şi aceste condiţii s-a înregistrat o scădere semnificativă a risipei.

"Pe baza datelor din 2016 şi 2020 am generat o curbă de evoluţie, am făcut un raport de evoluţie a consumului şi acestea sunt cifrele: 2024 - 4,05%, 2028 - 2,52%, 2030 - 2,05%. Dacă aşa stau lucrurile, prin simpla continuare a obiceiurilor, a campaniilor şi a politicilor actuale ne vom atinge cu brio obiectivul din 2030 de reducere cu 50% a risipei. Este posibil să fie absolut pertinent şi am încredere că aceste lucruri se vor întâmpla, nu neapărat că avem consumatori mai educaţi, nu neapărat că avem campanii deosebit de puternice (...) dar trebuie să ţinem cont că mâncarea începe să coste tot mai mult în România. Din studiile făcute am văzut că acele alimente mai scumpe se risipesc mai greu şi coşul zilnic devine tot mai scump. Încet-încet devenim tot mai conştienţi cu cel îl umplem şi cât ne costă. Cifrele obţinute ne arată o tendinţă spre moderare a comportamentului risipitor în România", a explicat specialistul IBA Bucureşti.

În cadrul studiilor a fost creionat şi un profil al consumatorului român cu cel mai riscant comportament risipitor în România, adulţii tineri cu salarii mari ocupând primul loc.

"Noi am creionat şi un profil al consumatorului cu cel mai riscant comportament, care sunt adulţii tineri, educaţi şi cu salarii foarte mari (...) Totuşi, indiferent de educaţie, persoanele cu venituri mai mari au un comportament mai riscant din punct de vedere al risipei alimentare", a spus el.

Potrivit sursei citate, analiza făcută la nivelul întregului lanţ alimentar arată pe fiecare verigă importantă nivelul risipei, iar în afara consumatorului final, al doilea de risc de risipă este veriga agricolă, cea a producţiei primare. "Dintre toate, ea este cea care înmagazinează pierderile (...) deoarece şi produsele care nu au o valoare comercială, o serie de produse agricole nu pleacă din câmp, produsele aşa-zise produse "urâte", şi atunci se acumulează un fenomen de pierdere în câmp la agricultori. Partea de procesare, de distribuţie şi retail este foarte atentă cu consumurile şi se poate regla pe seama producţiei primare. (...) Ştim deja că politicile de publicitate sunt un motor de forţare a vânzărilor dincolo de nevoile reale ale consumatorilor, de aceea conştientizarea consumatorului trebuie să fie o muncă foarte susţinută şi îndârjită pentru că trebuie să se lupte cu metode foarte eficiente de influenţare a comportamentului date de motoarele de publicitate comercială", a explicat specialistul IBA Bucureşti.

Pe de altă parte, un loc important la nivelul întregului lanţ alimentar îl ocupă risipa alimentară din HoReCa, spune Sorin Iorga, în condiţiile în care pentru a-şi mări cifra de afaceri, mai ales că are şi o impredictibilitate în ultima perioadă, sectorul caută "să forţeze vânzarea şi prin porţii generoase care nu se pot termina şi printr-o supra-ofertă pentru a atrage atenţia consumatorilor".

"Faţă de zona de retail, unde produsele sunt bine-asigurate din punct de vedere al siguranţei alimentare, în HoReCa produsele sunt gătite şi nu cred că sunt multe restaurante sau sisteme de servire publică cu adevărat dotate şi pregătite să îşi păstreze în condiţii de siguranţă alimentară produsele gătite. De aceea, riscul de a arunca alimente este foarte ridicat", a transmis specialistul.

El a adăugat că în acest proiect specialiştii au venit şi cu un set de propuneri şi măsuri pentru reducerea risipei alimentare.

"Întrebând pe lanţul de producţie, aproape 800 de firme, reprezentând vreo 60.000 de locuri de muncă şi vreo 2 miliarde de euro cifra de afaceri, care ar fi calea să se pregătească pentru reducerea risipei alimentare, antreprenorii au recunoscut că au nevoie de investiţii. Economia românească pe partea de producţie este într-adevăr o economie liniară (...) Nu mă gândesc deloc la valorificarea superioară a deşeurilor, iar pentru a schimba acest concept e nevoie de investiţii. Legat de măsurile actuale în plan legislativ, cred că putem să contăm pe conectarea şi mai intensă a HoReCa la Băncile de Alimente. Dacă această conectare a Băncilor de Alimente se concentrează şi rămâne cantonată foarte mult în zona de distribuţie - retail, aici după cum vedem nu sunt mari pierderi, diferenţă semnificativă putem face prin conectarea Băncilor de Alimente cu restaurantele şi sistemele de servire publică. Sigur că şi asta înseamnă investiţii, investiţii o dată la sistemele de servire publică pentru a-şi crea lanţuri de frig valabile, dar şi investiţii la băncile de alimente pentru lanţurile de frig până vor fi date consumatorului final", a concluzionat Sorin Iorga, reprezentantul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti.

Studiul prezentat a avut drept scop previzionarea unor indicatori de risipă alimentară în perspectiva anului 2030, ca şi a unor cauze generatoare de comportament risipitor în rândul populaţiei urbane din România.

Previziunile au fost făcute în baza celor două studii cantitative de impact realizate în Programul ADER al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul a două proiecte finanţate, ADER 15.1.1. Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel naţional în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice, derulat în perioada 2015-2018 şi proiectul ADER 18.1.2: Metode de reducere a risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, la nivel naţional, în vederea prevenirii şi reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030, în derulare în perioada 2019-2022.

MADR şi IBA Bucureşti au organizat miercuri un eveniment online dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare, care se desfăşoară în cadrul campaniei: "Şi tu poţi proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente".

Potrivit unui studiu publicat recent de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană, cea mai mare risipă alimentară fiind generată de gospodării. Acestea sunt urmate de comercianţii şi operatorii din industria ospitalităţii (HoReCa).

Studiul ONU arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi.

"Cu aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă, ţara noastră se situează la jumătatea clasamentului european în ceea ce priveşte cantitatea de alimente aruncate, conform studiului ONU. Cehia şi Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68 de kg per cap de locuitor, în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme", arată studiul ONU.

Potrivit unor date publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe această temă (2019), în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentaţie publică şi 2% din sectorul agricol.