ÎN CAZUL CONVERSIEI DATORIILOR ÎN ACŢIUNI Chiriţoiu: "FP vrea să dea acţiuni statului pentru a-şi păstra deţinerea la Poştă"

Fondul Proprietatea (FP) ar intenţiona să ofere statului român acţiuni, pentru a-şi păstra deţinerea pe care o are la Compania Naţională Poşta Română (CNPR) în cazul în care datoriile Poştei vor fi convertite în acţiuni, ne-a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC).

Autorităţile vor să convertească în acţiuni datoriile pe care CNPR le are la buget, în vederea privatizării companiei, procedura fiind în faza de consultare informală cu reprezentanţii Comisiei Europene, potrivit Ministerului Societăţii Informaţionale (MSI).

Ministerul de resort se aşteaptă să primească răspunsul favorabil al CE cu privire la conversia creanţelor fiscale până la jumătatea acestei luni.

Conducerea Fondului Proprietatea, care deţine 25% din acţiunile societăţii de stat, ne-a declarat, recent, că "susţine puternic eforturile de privatizare a Poştei Române".

Referitor la modificarea structurii acţionariatului CNPR după posibila conversie în acţiuni, Bogdan Chiriţoiu ne-a precizat: "FP spune că nu are nicio problemă cu privatizarea Poştei Române. Pentru a face privatizarea, trebuie să eliminăm datoriile, prin conversia lor în acţiuni. Acest lucru presupune că vor fi emise acţiuni cu o valoare echivalentă cu datoriile CNPR la bugetul de stat. Pentru a-şi păstra deţinerea de 25% la Poştă, FP ar trebui să vină cu bani, altfel riscă să devină un acţionar insignifiant. Fondul Proprietatea susţine că legea îi dă dreptul să-şi păstreze procentajul în acţiuni la Poştă, dând, în schimb, statului român acţiuni FP. Fondul Proprietatea nu vrea să-i fie diluată deţinerea la Poştă şi, în consecinţă, intenţionează să dea în contrapartidă statutui român acţiuni FP, despăgubindu-l penrtu acţiunile pe care ar urma să le primească la CNPR. Mecanismul este prevăzut în Legea de funcţionare a Fondului Proprietatea, iar dacă statul primeşte o contravaloare corectă, Consiliul Concurenţei nu are o problemă cu această procedură. Circulă zvonuri că FP a dat deja acţiuni statului român, pe care acesta din urmă nu le-ar fi plătit".

MSI intenţionează să privatizeze Poşta Română până în luna octombrie, obiectiv ambiţios, în opinia lui Bogdan Chiriţoiu.

• Chiriţoiu: "Încă nu ştim ce vom converti"

Preşedintele Consiliului Concurenţei ne-a spus că încă nu se ştie ce datorii vor fi convertite în acţiuni.

Afirmaţia vine în contextul în care, la finalul anului trecut, Curtea de Apel a redus cuantumul amenzii primite de Poşta Română de la Consiliul Concurenţei. Reprezentând cea mai mare parte a datoriilor pe care compania de Poştă le are la buget, sancţiunea aplicată de Autoritatea de Concurenţă la sfârşitul anului 2010 a fost redusă, în Instanţă, de la aproximativ 103 milioane de lei la circa 89 milioane de lei, potrivit deciziei publicate pe site-ul Curţii de Apel.

"Părerea mea este că ar trebui să convertim în acţiuni valoarea acceptată de Justiţie, cu o eventuală clauză la contractul de privatizare prin care statul să-şi asume acoperirea restului amenzii, în cazul în care un recurs al nostru va fi aprobat în Instanţă", ne-a precizat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit domniei sale, autorităţile intenţionează să realizeze conversia datoriilor în acţiuni pe parcursul acestei luni, în timp ce judecarea unui recurs poate dura şi câţiva ani.

La începutul lui 2011, Poşta Română a contestat sancţiunea dată de CC pentru încălcarea regulilor naţionale şi comunitare de concurenţă.

CNPR a fost amendată cu peste 7% din cifra de afaceri pe 2009, aceasta fiind cea mai mare a doua amendă pe care a dat-o CC în ţara noastră.

Potrivit autorităţilor, CNPR a abuzat de poziţia sa dominantă din piaţă, prin politica de acordare a reducerilor tarifare pentru furnizarea unor servicii poştale. Se pare că Poşta Română ar fi favorizat mai multe firme cărora le-ar fi acordat reduceri substanţiale, în schimbul unor beneficii rămase încă necunoscute.

Compania a fost scoasă la privatizare anul trecut, însă niciun caiet de sarcini nu a fost achiziţionat, autorităţile motivând că datoriile istorice ale societăţii, în valoare de 690 milioane de lei, au condus la acest eşec.

În prezent, Ministerul Societăţii Informaţionale încearcă o a doua procedură de vânzare a companiei de stat, procesul de privatizare al CNPR fiind în stadiul de achiziţionare a dosarului de prezentare, după cum ne-au spus reprezentanţii MSI, subliniind că termenul limită pentru achiziţionarea dosarului de privatizare şi pentru depunerea ofertelor preliminare şi neangajante este 30 iunie 2014. Poşta Română a obţinut, în ultimul trimestru al anului 2013, un profit operaţional de 15,1 milioane de lei, după ce şi-a reorganizat activitatea, inclusiv prin reducerea personalului cu 5.436 angajaţi, ajungând, astfel, la 27.451 de salariaţi.

Acţionarii CNPR au aprobat contractarea unui împrumut de până la 150 de milioane de lei, pentru o perioadă de până la 36 de luni, potrivit datelor apărute în Monitorul Oficial.

Ca urmare, Poşa Română va împrumuta 100 de milioane de lei de la Eximbank, pentru efectuarea unor plăţi curente, după cum ne-au spus reprezentanţii companiei.

Perioada de valabilitate a creditului este de 24 de luni, cu o perioadă de graţie de 6 luni. Printre garanţiile Poştei Române se numără ipoteca imobiliară asupra conturilor curente prezente şi viitoare de la Eximbank, ipoteca imobiliară de rang II asupra unui număr de nouă imobile, proprietatea CNPR (în prezent rangul I este în favoarea ANAF, ca sechestru asigurator, urmare a datoriilor reeşalonate la bugetul statului) şi trei bilete la ordin în alb emise de Poşta Română în favoarea Eximbank, cu menţiunea "fără protest", aferente principalului, dobânzilor şi comisioanelor datorate.

• Curtea de Conturi a sesizat nereguli la Poşta Română

Curtea de Conturi a sesizat o serie de nereguli în cadrul activităţii de la Poşta Română, potrivit Raportului pe 2012.

Acesta arată că la Fabrica de Timbre nu au fost corelate cheltuielile efectuate cu gradul de realizare a veniturilor, fiind identificate dficienţe în determinarea costurilor de producţie, cum ar fi utilizarea în calculul costurilor de producţie a unor tarife de manoperă directă, mai mici decât valoarea reală. Acest fapt a avut drept consecinţă diminuarea nereală a preţului de vânzare şi, implicit, a profitului stabilit pentru fiecare comandă realizată.

De asemenea, nu a fost elaborată o politică tarifară clară în relaţia cu SC Romfilatelia.

Raportul Curţii de Conturi reclamă, printre altele, deficienţe cu privire la modul de urmărire şi încasare a sumelor rezultate din activitatea de tipografie, deficienţe în ceea ce priveşte gestionarea Tezaurului emisiunilor de timbre, deţinerea de către entitate a unor bunuri care nu-i aparţin, precum şi nerespectarea prevederilor legale privind închiderea exerciţiului financiar.

La Muzeul National Filatelic, datele înscrise în situaţiile financiare întocmite la 31 decembrie 2012 nu reflectă realitatea, în timp ce la Sucursala servicii financiare nu au fost respectate principiile economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în derularea unor contracte.

CNPR este cel mai mare operator poştal din ţara noastră, având ca acţionar principal Ministerul Societăţii Informaţionale, cu 75% din capital.