ÎN CONTEXTUL SCANDALULUI PRIVIND REACTOARELE 3 ŞI 4 Fondul Proprietatea cere schimbarea conducerii Nuclearelectrica

Actualizare 11:42 Nuclearelectrica: "Proiectul unităţilor 3 şi 4 reprezintă o opţiune de dezvoltare sănătoasă pentru companie care ar putea atrage beneficii pe termen lung"

Nuclearelectrica (SNN) răspunde criticilor aduse de Fondul Proprietatea (FP), care a cerut atât schimbarea Consiliului de Administraţie, cât şi pe a CEO-ului, şi susţine, în continuare, că proiectul reactoarelor 3 şi 4 reprezintă o opţiune de dezvoltare sănătoasă pentru companie, care ar putea atrage beneficii pe termen lung.

SNN a precizat astăzi, într-un comunicat de presă: "Diseminarea de informaţii în spaţiul public care conduc la formarea unei percepţii negative asupra emitentului, fără a oferi explicaţii asupra cauzelor, este o formă de opoziţie faţă de o simplă propunere supusă votului acţionarilor care nu pare să fie neapărat compatibilă cu statutul de acţionar semnificativ instituţional aşa cum este Fondul Proprietatea (FP). Pe lângă responsabilitatea protejării intereselor acţionarilor, indiferent de contextul de piaţă, SNN este şi rămâne o societate naţională, o companie strategică («societate naţională»), o companie românească ale cărei proiecte de investiţii curente şi majore vizează atât beneficiile pe termen scurt, dar şi pe cele pe termen lung pentru acţionarii săi".

Nuclearelectrica consideră că presiunea publică din partea unui acţionar minoritar în vederea orientării strategiei de business cu precădere către rezultatele pe termen scurt, fără preocupări pentru obiectivele pe termen lung sau norme de control cum ar fi cerinţele de securitate nucleară, nu sunt compatibile cu niciun emitent şi mai ales cu un producător de energie electrică prin procedee nucleare.

Societatea precizează: "Sectorul energiei nucleare trebuie înţeles din interior - pilonul sectorului este «Securitatea Nucleară»; nu o spune SNN, o spun organisme internaţionale abilitate (IAEA, WANO etc) şi naţionale (CNCAN). FP a susţinut public în mod repetat că este interesat de maximizarea câştigului acţionarilor SNN şi că, pornind de la această premiză, se opune vehement oricărui proiect pe termen lung al companiei, cu precădere proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă întrucât acesta ar diminua câştigurile acţionarilor. Deşi este specificat clar în strategia de dezvoltare a proiectului că dezvoltarea celor două unităţi ar aduce venituri considerabile SNN prin valorificarea de active care în prezent nu produc venituri, venituri din operare pe baza de contract O&M, furnizare de combustibil nuclear şi dividende, venituri care s-ar reflecta fără echivoc în câştigurile acţionarilor, FP nu a oferit niciodată public niciun fel de date referitoare şi la acest aspect. SNN susţine că Proiectul Unităţilor 3&4 reprezintă o opţiune de dezvoltare sănătoasă pentru companie care ar putea atrage beneficii pe termen lung".

Nuclearelectrica aminteşte că unul din actualii membri ai Consiliului de Administraţie a fost numit pe baza propunerii FP, Fondul având, astfel, oportunitatea de a prezenta propuneri sau strategii de creştere a SNN fie direct, fie indirect.

Potrivit SNN, singura propunere adresată de FP a fost în mod constant aceeaşi, respectiv cea a renunţării la Proiectul Unităţilor 3 & 4.

"Este o propunere care nu a fost fundamentată pe analiza beneficiilor potenţiale pentru SNN versus pierderile potenţiale rezultate din renunţarea la proiect. De asemenea, ne place să credem că în pofida faptului că FP deţine participaţii la multe societăţi din domeniul energiei, din tot lanţul valoric, inclusiv în zona de generare energie electrică funcţie de diverşi combustibili, un astfel de punct de vedere este neinfluenţat de posibilele interese divergente aferente diferitelor participaţii la companii din acelaşi sector, unele concurente", se mai arată în comunicatul SNN.

Compania reaminteşte că strategia de continuare a proiectului unităţilor 3 & 4 a fost aprobată de AGA SNN, însuşită de Guvernul României, proiectul a fost declarat proiect strategic de către CSAT şi de asemenea se regăseşte la loc de frunte în proiectul viitoarei strategii energetice naţionale. SNN precizează că are că acţionar majoritar Ministerul Energiei, iar managementul execută mandatul dat de acţionari în cadrul AGA. În cadrul AGA, deciziile strategice legate de investiţii se iau cu vot majoritar.

Compania mai spune: "SNN este un producător de energie, cu o capacitate de producţie constanţa, limitată la circa 1400 de MWh putere instalată prin caracteristicile tehnice ale celor două unităţi nucleare aflate în operare; aşadar producţia nu poate fi crescută pentru a compensa scăderea majoră a preţului energiei electrice în perioada 2013-2016 (prezent). SNN lucrează deja la cel mai înalt standard de excelenţă nucleară care implică şi un factor de capacitate peste media din industria nucleară care situează cele două unităţi printre primele locuri în lume, aşadar creşterea producţiei nete rezultate din operarea celor două unităţi nu este posibilă. (...) De asemenea, managementul are întotdeauna în vedere şi obiectivele pe termen lung, chiar dacă asta presupune sacrificarea unor rezultate curente: un exemplu îl constituie decizia de a efectua o importantă lucrare în cadrul opririi planificate a Unităţii 1 în anul 2016, care va avea beneficii pe termen lung pentru acţionari, dar care a necesitat o oprire mai îndelungată în 2016 cu circa 20 zile, deci producţie şi venituri mai mici în 2016 însă cu beneficii în perioada următoare şi cu evitarea scăderii de producţie datorată unei reduceri a randamentului de transfer termic de la generator. Acesta este un exemplu elocvent care indică aderarea la cele mai bune practici de business în domeniul energiei nucleare ce pot fi înţelese de oricine are disponibilitate. Sunt nenumărate exemplele din industria energetică unde amânarea unor investiţii probabil strict din motive egoiste ale managementului motivate de încasarea unor beneficii pe termen scurt a condus la consecinţe dezastruoase ulterioare. Pe termen scurt poate acţionarii respectivi au fost satisfăcuţi, dar în dauna rezultatelor viitoare".

SNN menţionează că, până la liberalizarea totală a pieţei de energie electrică preconizată a avea loc la sfârşitul anului 2017, compania îşi vinde producţia pe două segmente principale de piaţă:

- piaţa reglementată unde cantitatea vândută şi preţul sunt stabilite de ANRE (preţul fiind determinat pe baza de costuri justificate economic plus marja de profit reglementată maximală);

- piaţa competitivă (piaţa liberă), unde preţurile au înregistrat o scădere accelerată începând cu anul 2013, ajungând în primele 9 luni ale anului 2016 la minime istorice înregistrate în ultimii 8 ani de zile.

"SNN este o companie cu capital majoritar de stat care, conform Legii energiei, este obligată să îşi vândă întreagă producţie disponibilă (cu excepţia celei destinate pieţei reglementate, necontrolată de management) pe piaţă de energie din România, în funcţie de cerere şi oferta, preţul formându-se pe baza acestui raport. Managementul SNN a susţinut şi a solicitat constant oficial şi public importantă corectării disfuncţionalităţilor din piaţă pentru a permite producătorilor convenţionali cum este şi SNN valorificarea maximă a producţiei prin implementarea unor măsuri care să conducă la o piaţă de energie funcţională, flexibilă, real competitivă", se mai arată în comunicat.

De asemenea, SNN consideră că evaluarea corectă a rezultatelor companiei se poate face doar analizând cu atenţie contextul de piaţă, veniturile, aşadar profitul, care provine majoritar din vânzările de energie.

Nuclearelectrica punctează: "Suntem convinşi că un acţionar al SNN cum este FP cunoaşte foarte bine aceste aspecte de piaţă sau le poate verifică prin analize solicitate unor specialişti în piaţă de energie. În acest context, SNN consideră că pentru maximizarea eforturilor managementului companiei de corectare a pieţei şi implicit de creştere a companiei era nevoie de o poziţionare similară a FP, având în vedere cauza susţinută constant: maximizarea câştigului acţionarilor. Într-o astfel de piaţă, abordarea corectă faţă de emitent şi acţionari ar fi fost o politică de susţinere a demersurilor managementului companiei de schimbare legislativă în beneficiul SNN. Concret, FP în calitate de acţionar instituţional cu o largă expunere la piaţă de energie din România, ar fi putut susţine alături de SNN, în beneficiul tuturor acţionarilor, următoarele demersuri:

- Eliminarea interdicţiei de a exportă energie care plasează producătorii români şi România pe o poziţie discriminatorie faţă de concurenţă din ţări vecine şi faţă de traderi;

- Ajustarea tarifului de transport al energiei electrice, care în prezent este diferenţiat pe zone geografice şi are cel mai ridicat cost pentru zona Dobrogea, situând SNN pe o poziţie discriminatorie faţă de toţi ceilalţi producători din alte zone geografice;

- Modificarea de legislaţie având în vedere că SNN este deţinător de licenţă de furnizare şi de producere, dar întâmpina şi probleme privind legislaţia interpretabilă în ceea ce priveşte furnizarea cu energie electrică către consumatorii finali. Pe de o parte (că producător), Nuclearelectrica are obligaţia de a vinde întreagă cantitate disponibilă în mod centralizat şi nediscriminatoriu, iar pe de altă parte (că furnizor) Nuclearelectrica are dreptul de a face furnizare. Furnizarea implică şi oferte personalizate către clienţii finali, ceea ce intră în contradicţie cu obligaţiile pe care SNN le are că producător;

- Reducerea reglementărilor excesive care fac imposibilă asigurarea din timp a continuităţii în vânzare pentru perioadele cu opriri neplanificate;

- Corectarea unor disfunctonalitati ale pieţei de energie cum ar fi: Piaţă pentru Ziua Următoare (PZU) care are o cota de peste 50% din consumul total prognozat nefiind aşadar o piaţă marginală (cum teoretic se presupune că este), ci una principala; mecanismul de tranzacţionare a certificatelor verzi care a pus presiune indirectă şi nejustificată pe preţurile de tranzacţionare a energiei verzi, cu afectarea modului de formare a preţului pentru acest segment şi indirect a restului pieţei etc

- Flexibilizarea mecanismelor şi platformelor prin care un producător are obligativitatea de a tranzacţiona energie, care în prezent au un grad extrem de mare de inflexibilitate, fapt care afectează lichiditatea în piaţă".

Contextul de piaţă caracterizat în principal prin scăderea masivă a preţurilor la energie impactează semnificativ rezultatul financiar în mod negativ, cea mai mare parte a veniturilor SNN provenind din vânzarea de energie electrică, precizează compania.

"SNN a elaborat strategii de vânzare adaptate noului context de piaţă, preţul SNN rezultat din vânzarea producţiei fiind constant peste preţul mediu de piaţă, aşadar măsurile interne necesare pentru o contracarare parţială a scăderii preţului în piaţă au fost adoptate, implementate şi cu rezultate optime raportat la piaţă, însă nu suficiente pentru a compensa diferenţele uriaşe de preţ între 2012 şi 2016", se mai arată în comunicat.

Potrivit companiei, scăderea profitului în perioada 2013 - 2015 reflectă în principal reducerea preţului din piaţă, între cele două existând "în mod cert" o legătură de dependenţă.

"Însă afirmaţia FP privind scăderea profitului în această perioada nu invocă nici cauzele şi nici nu permite o comparaţie cu anii anteriori pentru poziţionarea rezultatelor actualului Consiliu de Administraţie prin raportare la situaţia anterioară a companiei, anterioară mandatului. O evaluare corectă şi nepărtinitoare se poate realiza numai corelat cu perioada anterioară şi cu piaţa", consideră SNN.

Potrivit Nuclearelectrica, rezultatele financiare au fost impactate de schimbări fiscale subite (impozitul pe construcţii speciale, impozitul pe clădiri nerezidentale din 2016 cu eliminarea excepţiilor aferente centralelor nuclearoelectrice), impozite pe care managementul SNN şi al oricărui producător de energie nu le poate controla şi nici absorbi efectul. "Nici în acest context, SNN nu a observat o poziţionare constructivă a FP", a mai transmis societatea.

(S.A.)

------------

Fondul Proprietatea este supărat foc pe conducerea Nuclearelectrica (SNN), după un schimb de replici dur între Greg Konieczny, managerul FP, şi Daniela Lulache, directorul general al companiei energetice, referitor la proiectul reactorelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Acţionarii SNN sunt convocaţi, pe 9 decembrie, pentru reînnoirea mandatelor administratorilor.

Însă Fondul Proprietatea doreşte atât schimbarea Consiliului de Administraţie, cât şi pe a CEO-ului.

Fondul Proprietatea a transmis, ieri, că se opune vehement propunerii Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica, referitoare la reînnoirea mandatului Consiliului, precum şi menţinerea aceloraşi membri şi a aceluiaşi director general pentru încă un mandat de patru ani, începând din 25 aprilie 2017.

FP a solicitat acţionarilor să aprobe demararea de către Ministerul Energiei a procesului de recrutare a unui nou Consiliu, în concordanţă cu principiile de guvernanţă corporativă prevăzute de OUG 109/2011 şi Legea 111/2016. Solicitarea Fondului a fost formulată prin introducerea unui punct adiţional pe ordinea de zi a AGA, urmând ca Nuclear-electrica să publice ordinea de zi actualizată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, potrivit comunicatului Fondului.

Fondul a subliniat că mandatul directorului general al Nuclearelectrica nu poate fi prelungit automat, conform legislaţiei în vigoare, şi a solicitat ca noul Consiliu, odată numit, să organizeze o procedură de selecţie separată pentru această funcţie.

Greg Konieczny a comentat: "Considerăm că propunerea de reînnoire a mandatelor membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general al Nuclearelectrica este inacceptabilă pentru acţionari, având în vedere că membrii Consiliului nu au adoptat măsuri de contracarare a scăderii valorii de piaţă a companiei, care a generat pierderi de peste 2 miliarde de lei acţionarilor de la listarea companiei în septembrie 2013. Ca urmare, atât profitabilitatea companiei, cât şi valoarea sa de piaţă sunt acum cu peste 60% sub nivelul din 2013, când a început mandatul actualului Consiliu."

Solicitările Fondului Proprietatea se bazează pe următoarele argumente detaliate, potrivit comunicatului citat: "- valoarea de piaţă a companiei a scăzut cu aproximativ 60% de la listarea sa în 2013, ceea ce înseamnă pierderi cumulate de peste 2 miliarde de lei (453 milioane de euro) suportate de acţionarii Nuclearelectrica, din care 1,68 miliarde de lei (373 milioane de euro) reprezintă pierderile suportate de Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar al companiei; -profitabilitatea companiei a scăzut dramatic în perioada mandatului actualului Consiliu: între 2013 şi 2015 profitul net a scăzut cu 65%, în timp ce remuneraţiile totale ale membrilor conducerii executive şi non-executive au crescut cu 46% în aceeaşi perioadă, de la 4,49 milioane de lei la 6,59 milioane de lei; -actualul Consiliu nu a propus sau implementat niciun program de reducere a cos-turilor pentru a contracara scăderea accelerată a profitabilităţii. Este de aşteptat ca un consiliu diligent şi care acţionează în interesul companiei şi acţionarilor, să implementeze măsuri de reducere a costurilor pentru a atenua scăderea sau chiar a menţine marjele de profitabilitate; -actualul Consiliu nu a propus şi nu a implementat nicio măsură de contracarare a scăderii abrupte a preţului acţiunilor Nuclearelectrica, care ar fi putut conduce la restabilirea încrederii acţionarilor şi investitorilor; -actualul Consiliu s-a angajat în negocieri pentru cos-tisitorul proiect privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 şi a refuzat să facă publice sumele cheltuite până în prezent cu acest proiect, în loc să facă demersuri pentru a asigura finanţarea retehnologizării reactorului 1; - actualul Consiliu nu şi-a îndeplinit obiectivele de performanţă stabilite prin planul de management asumat de Consiliu la data de 9 iunie 2013".

Recent, Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, a criticat proiectul Reactoa-relor 3 şi 4 de la Cernavodă. Domnia sa a declarat: "Prin decizia Ministerului Energiei de a vota în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor companiei «Nuclearelectrica» din data de 17 octombrie împotriva propunerii formulate de FP referitoare la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de SNN cu proiectul de construcţie a Reactoarelor 3 şi 4 se creează «un precedent periculos»".

Domnul Konieczny a mai precizat: "Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoas-că detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment".

Drept replică, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a spus că este clar că politica Fondului Proprietatea este de îndestulare a acţionarilor săi pe orice canale: "Fondul Proprietatea este foarte consecvent şi consistent strategiei şi politicii sale din ultimii ani. Politica FP pe termen scurt nu are cum să susţină nişte proiecte pe termen lung. Nu este prima dată când se întâmplă asta.

Este o atitudine consecventă şi consistentă vizavi de propria politică a Fondului Proprietatea. Sincer, o pot înţelege. Probabil că, dacă aş fi în continuare director la Fondul Proprietatea şi acţionarii mei mi-ar cere rapid bani, mi-aş adapta mecanismele, astfel încât să le satisfac aşteptarea".

Domnia sa a adăugat: "Acţionarii mei îmi cer securitate energetică, cer stabilitate în producţie. Noi oferim proiecte pe termen lung şi proiecte de investiţii care să satisfacă aceste nevoi. Ce sper este că, la un moment dat, vom reuşi să găsim mecanismele prin care să conciliem interese destul de divergente".

Daniela Lulache a menţionat că s-a întâlnit cu Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Oficialul Nuclearelectrica a mai spus: "Concluzia discuţiei a fost «we agree to disagree» (n.r. ne-am înţeles că nu ne înţelegem) . Suntem de acord că fiecare trebuie să urmărească o altă linie, să înţelegem de ce celălalt are un anumit tip de comportament şi vine cu anumite propuneri. Este vorba de o lipsă de aliniere a politicii Fondului Proprietatea vizavi de proiectele lungi de investiţii".

Daniela Lulache consideră că proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va înlocui la nivelul anilor 2025-2030 capacităţi actuale de producţie care vor ieşi din uz fie din considerente de natură tehnică, fie din considerente de politici energetice europene, aşa cum este menţionat în Strategia guvernamentală de continuare a proiectului lansată în anul 2014.