ÎN LITIGIILE REFERITOARE LA SERIVCIILE DE PLATĂ ŞI EMITEREA DE MONEDĂ ELECTRONICĂ Companiile pot încheia "o amiabilă" în cadrul CSALB

În această lună se împlinesc patru ani de la prima negociere dintre un consumator şi o bancă în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). De atunci au urmat alte aproximativ 1.600 de negocieri între consumatori şi bănci sau IFN-uri. În peste 1.500 de cazuri părţile s-au împăcat, adică au acceptat soluţia propusă de conciliatori, iar beneficiile rezultate din negocieri în această perioadă depăşesc 2,7 milioane de euro.

Din acest an şi persoanele juridice pot cere partenerilor de afaceri soluţionarea amiabilă a nemulţumirilor legate de serviciile de plată şi emiterea de monedă electronică.

Negocierile vor fi conduse tot de conciliatorii CSALB, timpul prevăzut legal pentru rezolvarea unui dosar fiind tot de maximum 90 de zile (cum este şi pentru persoanele fizice). Singura deosebire faţă de procedura adresată persoanelor fizice este că serviciul nu mai este gratuit. Atât compania care solicită concilierea, cât şi partea care acceptă soluţionarea problemei în afara instanţelor, trebuie să achite suma de 993 de lei.

• Împăcarea persoanelor juridice

Serviciile care pot face obiectul unor cereri către CSALB sunt diverse: depunerea sau retragerea de numerar prin ATM, într-un sau dintr-un cont de plăţi, executarea de operaţiuni de plată, inclusiv transferuri de fonduri între conturi bancare, emiterea de instrumente de plată cum ar fi cecuri, bilete la ordin sau ordine de plată. Vorbim aici şi de debitări directe cum ar fi plăţile programate la utilităţi sau plata ratelor. Apoi, problemele care pot apărea ca urmare a operaţiunilor de plată printr-un card de plată - prin POS sau la comercianţi - sau prin telefonul mobil, internetbanking şi alte mijloace. Pot fi chemate la conciliere şi instituţiile care prestează servicii poştale de transfer electronic de bani (Ex: Poşta Română); emitenţii de carduri, companiile de telefonie mobilă care furnizează şi servicii de plăţi, entităţile care fac transfer de bani (Ex: MoneyGram, Western Union).

Liviu Fenoghen, directorul CSALB, ne-a declarat: "În cazul persoanelor juridice nu mai vorbim de categorii vulnerabile în raport cu comercianţii - aşa cum sunt vazuţi consumatorii în textul Directivei - ci chiar de comercianţi aflaţi în raporturi de afaceri. Cu toate acestea, costurile concilierii sunt modeste în comparaţie cu sumele care ar trebui plătite în instanţă pentru onorariile unui avocat, expertize, taxe sau alte categorii de cheltuieli. Suma de 993 de lei va fi achitată odată cu deschiderea unui dosar de conciliere, nu la trimiterea cererii. Cu alte cuvinte, această sumă se va achita doar atunci când părţile intenţionează să negocieze efectiv. În acest moment avem la Centru două solicitări de la persoane juridice pentru concilierea unor servicii de plată cu două bănci comerciale. Ne aşteptăm ca startul să fie mai greoi, dat fiind şi noutatea acestui serviciu în România. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în urmă cu patru ani, când am început concilierea pentru consumatori, însă ulterior lucrurile au evoluat rapid".

• Ce spun reprezentanţii mediului de afaceri despre conciliere

Este esenţial să avem coerenţă şi soluţii simple pentru valorificarea la maxim a potenţialului partenerilor de afaceri, este de părere Cristina Chiriac, fondatorul Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Domnia sa ne-a precizat: "Într-o lume în care profiturile sunt ciclic instabile, pe o piaţă cu consum intensiv de capital, dacă ar fi să judecăm în termeni antreprenoriali, v-aş spune simplu că bancile reprezintă cheia unei economii capitaliste şi că este esenţial să avem coerenţă şi soluţii simple pentru a valorifica la maxim potenţialul partenerilor de afaceri. Instrumentele utilizate de bănci au evoluat de-a lungul timpului şi tocmai de aceea, în prezent, avem un sistem bancar în care funcţionarea normală depinde de o disponibilitate a unei mari varietăţi de instrumente ale pieţei monetare. În aceste condiţii, este evident că reglementatorii trebuie să se îndrepte către condiţii adaptate realităţii. În mod evident era nevoie de o adaptare şi o flexibilitate a Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, o metodă simplă şi directă de a concilia şi atenua disputele între emitenţii de monedă electronică, furnizorii de servicii de plată şi companiile care fac transferuri de bani. Din păcate, nu toate companiile mici şi mijlocii ştiu de existenţa CSALB şi acest lucru ar trebui remediat printr-o campanie de informare şi conştientizare. Avantajul este că instrumentele şi serviciile oferite îi pot scuti de multe neplăceri şi procese care se pot întinde pe perioade îndelungate de timp. Astfel, companiile îşi pot optimiza costurile, iar mecanismul de conciliere conferă rapiditate, funcţionând ca un tampon între agentul economic, bancă sau entitatea care operează plăţi, oferind know-how şi expertiză specializată în domeniu".

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a transmis: "Noi am susţinut întotdeauna existenţa unui astfel de centru pentru companii. Trebuie să comparăm situaţia în care un litigiu dintre o companie şi o instituţie financiară este soluţionat prin conciliere cu cea în care un astfel de litigiu ajunge ca proces în instanţă, iar soluţionarea durează ani de zile şi costă foarte mult. Situaţiie depind de la ţară la ţară. În timp ce, în unele state, concilierea este prima luată în considerare, pentru că procesele durează şi costă foarte mult, în alte ţări litigiile comerciale sunt soluţionate mai repede şi, astfel, medierea are o pondere mai redusă în rezolvarea litigiilor. Noi, însă, susţinem acest tip de rezolvare a conflictelor dintre companii şi instituţiile financiare în România".

Septimiu Stoica, Preşedintele Bursei de Mărfuri şi unul dintre Conciliatorii din cadrul CSALB, este de părere că această negociere între companii poate fi denumită "justiţie ecologică", deoarece contribuie la schimbarea mentalităţilor, prin extinderea teritoriului justiţiei către o altfel de justiţie: "nontraumatică, fără răni, fără învinşi, cu oameni care se înţeleg şi îşi continuă relaţiile de afaceri de pe poziţii echilibrate în urma negocierii purtate". Septimiu Stoica conchide: "În justiţie există doar situaţii win-lose sau chiar lose-lose, or concilierea prespune doar soluţii win-win, descoperirea situaţiilor de mijloc, a concesiei pozitive. Nu compromis în sensul abdicării, ci posibilitatea de a comunica şi a vedea şi interesul celuilalt".

• Ce probleme nu pot fi rezolvate prin conciliere pentru persoanele juridice

Persoanele juridice care vor alege calea concilierii nu se pot adresa CSALB pentru soluţionarea tuturor problemelor întâlnite în relaţiile de afaceri cu banca, organismul care operează plăţi sau emitentul de monedă electronică. De exemplu, persoanele juridice nu îşi pot renegocia contractele de credit, aşa cum fac consumatorii. Alte situaţii care nu pot fi soluţionate prin conciliere sunt operaţiunile de schimb valutar, de tip numerar contra numerar, operaţiunile de plată efectuate exclusiv în numerar, operaţiunile de plată legate de administrarea activelor de tipul instrumentelor financiare (Ex: acţiuni, obligaţiuni, Forex), inclusiv distribuirea dividendelor, a veniturilor sau a altor sume similare.

Concilierea între persoanele juridice a fost posibilă prin transpunerea Directivei PSD2 în legislaţia românească, prin legile 209 şi 210 din anul 2019. Aşa cum se întâmplă şi în ţările vestice, această metodă ar putea reprezenta "paşaportul" pentru o bună reputaţie în raporturile de afaceri din România.