ÎN LUNA FEBRUARIE Evoluţie surprinzătoare pentru datoria în marjă din pieţele americane

Luna februarie a adus o evoluţie surprinzătoare pentru datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, care a stagnat în luna februarie în ciuda volatilităţii din piaţa bursieră din Statele Unite. În 24 februarie, ziua invaziei ruse în Ucraina, S&P 500 a marcat un "bottom" intermediar care a ţinut şi ţine evident şi în prezent şi din care a debutat un raliu de 6% pentru piaţa bursieră americană.

Conform datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), datoria în marjă s-a situat la finalul lunii februarie la 835,3 miliarde de dolari, în creştere cu aproape 5,6 miliarde de dolari faţă de luna ianuarie.

În prima lună din 2022, datoria în marjă din pieţele americane a înregistrat al treilea declin lunar consecutiv, de 107 miliarde de dolari, şi abia al cincilea declin lunar de la reluarea pieţei "bull", în primăvara lui 2020. Scăderea din ianuarie a indicat însă un "roll-over" pentru evoluţia leverage-ului în condiţiile în care acesta a fost cel mai mare declin lunar din luna martie 2020, semnal care rămâne în continuare valid având în vedere vârfurile anterioare din 2000 şi 2007 care au coincis cu începutul unor pieţe "bear".

Luna iulie 2021 a fost prima lună din ultimele 23 care a întrerupt pentru scurt timp tendinţa de creştere post-pandemică a datoriei în marjă. Tendinţa conturată în ultimele patru luni - pe fondul unor scăderi mari ale cotaţiilor bursiere pe Wall Street, creşterii inflaţiei şi dobânzilor şi perspectivei unei bănci centrale cu o politică restrictivă în termeni de lichiditate - arată însă o reducere importantă a apetitului pentru leverage al investitorilor. Totodată, aşa-numitele "free credit balances" din conturile de tranzacţionare în marjă ale investitorilor americani - care arată nivelul sumelor rămase neinvestite în conturile de marjă din SUA ce pot fi retrase la cerere - au stagnat şi ele în luna februarie după ce în ianuarie au scăzut cu peste 46 de miliarde de dolari, de la 241 miliarde de dolari la 194,5 miliarde de dolari.

Financial Times sublinia anul trecut cum nimeni nu pare să aibă îngrijorări foarte puternice cu privire la datoria în marjă în exces din pieţe atâta timp cât preţurile activelor continuă să crească. "De abia când preţurile se prăbuşesc subit, pentru motive idiosincratice sau sistemice, apar surprizele neplăcute", scria Gillian Tett, şefa boardului editorial al Financial Times, în secţiunea de opinii a publicaţiei. "Leverage-ul" excesiv folosit de băncile americane a fost cauza care a dus în 2008 la insolvenţele din sistemul bancar american, leverage care a trebuit redus ulterior, proces intitulat "deleveraging", care la rândul lui a produs în parte recesiunea globală din 2008-2009 şi a conturat revenirea economică lentă ce a urmat.

Explicaţia pentru nivelul ridicat al datoriei în marjă şi creşterea masivă din 2020 şi 2021 este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor s-a manifestat în 2020 şi 2021 aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), adică căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră în condiţiile în care dobânzile oferite de bonduri sunt real-negative.

Din punct de vedere istoric, indicii bursieri şi economia financiară a Statelor Unite au consemnat evoluţii dificile după o creştere extinsă şi un "top" al ritmului de creştere pentru datoria în marjă. Evoluţia datoriei în marjă din noiembrie şi decembrie au arătat o schimbare în impulsul de creştere, iar corecţia din pieţe din luna ianuarie şi februarie a început să conducă la un proces de "deleveraging" şi să contureze o dinamică an/an a datoriei în marjă destul de periculoasă. De subliniat că există o relaţie de corelaţie puternică între datoria în marjă şi evoluţia indicilor bursieri americani.

În prezent, din minimele lunii martie 2020, datoria în marjă înregistrează o creştere de peste 70%, iar indicele S&P 500, care a marcat un "bottom" în luna respectivă, este pe plus cu peste 100% - după corecţia din ultimele două luni şi jumătate. Până acum, leverage-ul a fost un impuls major de creştere pentru piaţa bursieră americană, care s-ar putea transforma însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă) în cazul unui declin şi sever al pieţelor acompaniat de o lipsă de hedging din partea participanţilor la piaţă. Bottom-ul din martie 2020 al datoriei în marjă a fost de 479,3 miliarde de dolari.

Pieţele americane şi în general pieţele globale au început din ianuarie să includă în preţuri accelerarea ritmului de majorare a ratelor de dobândă de către Fed - în prezent sunt estimate 8 majorări, după ce prima a fost efectuată în 16 martie - şi debutul procesului de "quantitative tightening" începând cu cel de-al doilea semestru din acest an. Problema Fed pare a fi faptul că este "behind the curve". Adică inflaţia să fi prins deja rădăcini în economie, iar banca centrală să fie acum obligată să apese prea puternic pe frâna politicii monetare pentru a încetini economia, riscul fiind intrarea în recesiune.

Fed a operat în 2021 cu cea mai relaxată politică monetară din istorie (dobânzi zero şi injecţii lunare de 120 de miliarde de dolari în pieţele financiare) cuplată la cea mai agresivă politică fiscală aplicată de administraţiile americane pentru a reaccelera economia după perioada de lockdown din 2020. Rezultatul s-a văzut în preţuri, inclusiv în cele ale activelor financiare (zona cripto, "meme stocks", companii "growth"), preţuri care au fost umflate de banii ieftini pompaţi în economie şi de creşterea datoriei în marjă.

• Cem Karsan, trader specializat în opţiuni: "Datoria în marjă creşte energia potenţială dintr-o piaţă"

Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului Kai Volatility Advisors specializat în opţiuni, arată într-un interviu pentru site-ul TopTraders.com că sistemul financiar este "leveraged" la maximum în momentul actual. Hari P. Krishnan, manager de fond la Cross-Border Capital, arată la rândul său că cel mai periculos set-up pentru pieţe, dintr-o perspectivă de leverage, este nu când datoria în marjă este scăzută, ci când aceasta este la un nivel ridicat şi în scădere.

"Acesta este cel mai important lucru la care trebuie să te uiţi", spune Krishnan.

Cem Karsan adaugă: "Absolut, niciun dubiu. Am o analogie pentru leverage, un mod de a te gândi la el. Cu toţii ştim ce este leverage-ul şi riscurile pe care le presupune, dar o analogie interesantă este legată de lupta de sumo. Dacă ai doi luptători slabi în ring energia potenţială este foarte-foarte scăzută. Dar dacă ai doi luptători masivi de sumo energia potenţială este mult mai mare. Nu înseamnă că dacă sunt egali meciul se va termina mai rapid sau imediat, sau că este o situaţie de instabilitate. Ce înseamnă este că atunci când un dezechilibru are loc - să zicem că unul din luptători alunecă sau se întâmplă ceva total neprevăzut, de exemplu îi cad pantalonii - cantitatea de energie potenţială şi dimensiunea acelei mişcări şi energia exercitată în acea situaţie de dezechilibru este mult mai mare. Asta nu înseamnă că ai parte de mişcări mai mari, ci doar au loc rezultate mai istorice şi mai ciudate raportate la istorie ca urmare a energiei potenţiale din sistem. Aici suntem acum şi totul se rezumă la Federal Reserve, la politica monetară şi la experimentul masiv pe care îl derulăm".