ÎN LUNA MAI BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în valoare de 1,6 miliarde de lei

Volumul achiziţiilor Băncii Naţionale a României (BNR) de instrumente de datorie publică pe piaţa secundară s-a situat la 1,61 miliarde de lei în luna mai, conform statisticilor publicate de BNR. La achiziţiile din mai se adaugă cele din aprilie, care ridică stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară la 3,5 miliarde de lei.

La jumătatea lunii mai, stocul titlurilor de stat cumpărate de BNR se ridica la 3,1 miliarde de lei, ceea ce indică un ritm de achiziţii curent de circa 200 de milioane de lei/săptămână, ritmul relativ lent din prezent indicând că, după trecerea vârfului tensiunilor financiare, intenţia BNR este să asigure funcţionalitatea finanţelor publice fără să inunde piaţa cu lichiditate, asta probabil în contextul în care incertitudinile perspectivei inflaţiei sunt "neobişnuit de înalte", după cum se arată în raportul BNR asociat inflaţiei dat recent publicităţii. Potrivit raportului, inflaţia este aşteptată să accelereze din a doua jumătate a anului curent.

Amintim că, pentru a sprijini suplimentar economia şi emisiunile de datorie publică ale Ministerului de Finanţe, BNR a decis la şedinţa de politică monetară din 29 mai să reducă rata dobânzii-cheie la 1,75% de la 2,00% şi să continue achiziţia de titluri de stat de pe piaţa secundară, în acelaşi timp continuând să injecteze lichiditate prin operaţiunile repo.

Analiştii estimează că banca centrală va fi nevoită să cumpere titluri de stat în echivalent a cel puţin 1,5% din PIB în acest an, adică circa 16,2 miliarde de lei la un PIB nominal estimat de CNSP la finalul lui 2020 la circa 1.080 de miliarde de lei.

BNR nu oferă date cu privire la maturităţile titlurilor de stat pe care le cumpără şi nici nu a dat o valoare-anvelopă pentru programul de achiziţii de titluri de stat precum alte bănci centrale, însă ameliorarea percepţiei de risc din pieţele financiare internaţionale din ultima perioadă şi aşteptările privind revenirea economică a determinat scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani la 3,920%, un nivel foarte ridicat în comparaţie cu randamentele ţărilor din regiune însă cel mai redus nivel de la vârful tensiunilor financiare interne generate de pandemia Covid-19 încoace.

Într-o prezentare recentă ocazionată de cea de-a 43-a Reuniune a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naţionale, a subliniat că "BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale".

"Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanţă, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă", a susţinut guvernatorul, adăugând totodată că, "pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită «normală» de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut". Pentru aceasta, potrivit lui Isărescu, BNR intenţionează să intervină gradual, adaptându-se "în permanenţă la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal".

Raportul băncii naţionale mai arată şi faptul că BNR a injectat în luna mai, prin operaţiuni repo, suma de 8,97 miliarde de lei, suplimentară celor 1,61 miliarde de lei injectate prin trecerea pe bilanţul propriu a titlurilor de stat în lei. În aprilie şi mai, pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei, BNR a sporit considerabil volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale.

În aceste condiţii, în prima săptămână din iunie, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 941 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2023 şi cu 1,43 miliarde de lei prin obligaţiuni cu scadenţa iulie 2027, peste volumul programat al emisiunilor, la costuri medii anuale în uşoară scădere, de 3,70%, respectiv 3,79%.

De asemenea, raportul BNR mai arată că masa monetară a crescut pe total la finalul lunii aprilie 2020 la 439,07 miliarde de lei, de la 433,93 miliarde de lei în finalul lunii martie 2020 şi de la 390,08 miliarde de lei în luna aprilie 2019, o creştere anuală de aproape 50 de miliarde de lei - numerar în circulaţie de 80,62 miliarde de lei în aprilie 2020, mai mare cu 3 miliarde de lei comparativ cu luna precedentă, depozite overnight de 210,76 miliarde de lei în la finele lunii aprilie 2020 faţă de 198,33 miliarde de lei la finele lunii februarie 2020.

În tot acest context, la finalul săptămânii trecute, agenţia de rating Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingul României la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, ultima treaptă "investment grade" (recomandat pentru investiţii), şi a menţinut perspectiva negativă. Decizia era una crucială pentru Guvern (se risca eliminarea din pieţele de datorie externe şi imposibilitatea finanţării deficitului bugetar din acest an fără acorduri internaţionale) şi dobânzile la care se împrumută statul, iar de asemenea se dovedeşte interesantă în contextul promisiunilor care par a fi fost făcute de Guvern în spatele uşilor, unele indicate public de membrii cabinetului în ultimele săptămâni.

Astfel, S&P consideră că efectele negative induse de pandemie pe partea veniturilor vor furniza Guvernului contextul politic pentru a reduce costul majorărilor de pensii prevăzute în septembrie 2020. În perspectiva alegerilor, agenţia crede că se va renunţa la majorarea iniţială şi pensiile vor creşte cu aproximativ 10% (în loc de 40% prevăzut în Legea pensiilor), măsură care va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar din 2021.

Într-un articol de opinie publicat pe propriul blog, Radu Crăciun, economist şi preşedinte al APAPR (Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România), punctează că rating-ul României a fost judecat la mustaţă şi că fără o schimbare de curs a politicii fiscale "retrogradarea este garantată".

"Realist vorbind, strict pe baza datelor economice invocate în raport, România ar fi trebuit să fie retrogradată. De altfel, randamentele la care se tranzacţionează obligaţiunile româneşti pe pieţele internaţionale cam asta reflectă. Motivele pentru care totuşi agenţia nu a făcut-o sunt legate de ... speranţe şi aşteptări, menţionate în mod repetat în raport. Asta sugerează menţionarea impredictibilităţii măsurilor de politică economică de până la alegerile generale, consolidarea fiscală pe care o agenţia o «presupune» după alegeri sau «ipoteza» că creşterea pensiilor va fi de doar 10% şi nu de 40%. Sunt speranţe sau ipoteze care par făcute mai degrabă având la bază promisiuni făcute în spatele uşilor închise, având în vedere că, în ce priveşte consolidarea fiscală în general şi creşterea pensiilor în special, nu am văzut mesajele ferme şi strategia clar definită, care nu ar fi făcut o ţară întreagă să tremure până vineri noaptea de teama unei retrogradări", spune Radu Crăciun.

De asemenea, Crăciun scoate în evidenţă că S&P se aşteaptă ca BNR să îşi folosească rezervele valutare pentru a asigura stabilitatea cursului astfel încât bugetul să nu fie debalansat şi mai mult de finanţarea externă substanţială a deficitului bugetar - aproximativ jumătate din datoria guvernamentală a României este, care se ridică la circa 400 de miliarde de lei, este denominată în valută străină.

În sensul garantării instrumentelor pentru menţinerea stabilităţii cursului, BNR a anunţat la finalul săptămânii că a convenit cu Banca Centrală Europeană (BCE) implementarea unei linii repo în valoare de 4,5 miliarde de euro care va furniza băncii centrale naţionale lichiditate în euro pentru a veni în întâmpinarea posibilei apariţii a unui necesar de lichiditate. Conform comunicatului de presă al BNR, în cadrul unei linii repo, BCE furnizează lichiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanţii de înaltă calitate denominate în euro. Scadenţa maximă a fiecărei trageri va fi de 3 luni, iar linia repo va rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitate de prelungire.

Pe lângă creşterea pensiilor cu doar 10%, S&P indică că Guvernul s-a mai angajat în discuţiile bilaterale pentru menţinerea ratingului şi la o reformă fiscală după alegerile parlamentare pentru a reduce deficitul bugetar, estimat de analişti să ajungă undeva la 9% în acest an.

Unii economişti estimează de asemenea o majorare a taxelor pentru a corecta mai rapid deficitele bugetare, în contextul în care experienţa Bulgariei de exemplu a fost o îmbunătăţire treptată a colectării, pe durata mai multor ani. România este deja în procedura de deficit excesiv pentru deficitul de peste 4% din 2019, fiind necesară o ajustare structurală destul de puternică pe o perioadă de 2-3 ani.

Valentin Tătaru de la ING anticipează cel puţin "cel puţin o majorare a TVA anul viitor", în timp ce Laurian Lungu de la think-thank-ul Consilium Policy Advisors Group (CPAG) spune că reducerea rapidă - pe un orizont de 2-3 ani - a deficitului bugetar nu se va putea face fără o majorare a taxelor anul viitor, majorare care, spune economistul, va afecta creşterea economică.