Contul curent al balanţei de plăţi a consemnat, în perioada ianuarie - iulie 2019, un deficit de 6,025 miliarde de euro, comparativ cu 4,859 miliarde de euro, în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente cifre publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Deficitul de cont curent s-a adâncit, aşadar, în primele şapte luni din an, potrivit calculelor noastre, cu 23,99% faţă de acelaşi interval din 2018.
Conform BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,069 miliarde de euro, cea a serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 436 milioane de euro, balanţa veniturilor primare - un deficit mai mic cu 720 milioane de euro, iar cea a veniturilor secundare - un excedent mai mic cu 253 milioane de euro.
În acest context, Dan Schwartz, expert fiscal şi managing partner RSM, ne-a explicat, vineri, că există posibilitatea ca deficitul de cont curent înregistrat de România să se adâncească până la finele anului curent, adăugând că evoluţia acestuia poate fi, însă, influenţată şi de alte cauze.
Domnia sa a declarat, vineri: "Este probabil ca deficitul de cont curent să se adâncească până la sfârşitul anului acesta, din cauza modului în care este administrată economia românească la nivel macroeconomic. Politicile guvernamentale ale României nu încurajează investiţiile străine, iar deficitul de cont curent ţine de raportul dintre plăţi şi încasări. Sunt plăţi făcute din România, care sunt comparate cu încasări făcute în România în monedă convertibilă, deci în valută. Aşadar, din România au ieşit mai mulţi bani faţă de câţi au intrat şi asta se întâmplă pentru că ţara noastră pierde valută, în loc să o atragă, iar singura cauză pe care eu o identific ţine de modul de adminstrare a economiei. Felul în care este România condusă la nivel macroeconomic generează ieşiri de valută mai mult decât generează intrări de valută. Repet, aceasta ar fi singura explicaţie logică pe care eu o identific în momentul de faţă".
Potrivit băncii centrale, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat, în perioada de referinţă, 2,916 miliarde de euro, mai mult cu 22,31% (arată calculele noastre) faţă de nivelul de 2,384 miliarde de euro înregistrat în perioada ianuarie - iulie 2018, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,102 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 814 milioane de euro.
Datele, transmise vineri de către Banca Naţională mai arată: "În perioa-da ianuarie - iulie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8,194 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 73,331 miliarde de euro la 31 iulie 2019 (68,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,9% faţă de 31 decembrie 2018, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 31 iulie 2019, nivelul de 34,280 miliarde de euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9% faţă de 31 decembrie 2018".
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6%, în perioada ianuarie - iulie 2019, comparativ cu 21,2%, anul trecut, mai arată BNR.
Sursa citată mai informează că gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii, la data de 31 iulie 2019, a fost de 5 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2019, a fost de 77,7%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.
Amintim că, în primul semestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2018, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 30%. BNR informa, atunci, că, în perioada ianuarie-iunie 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,135 miliarde de euro, adâncindu-se de la 3,717 miliarde de euro în intervalul similar al anului trecut.
Totodată, Ionuţ Dumitru, economis-tul-şef al Reiffeisen Bank, sublinia, recent, că România este printre puţinele ţări din Europa care înregistrează deficite de cont curent şi singurul stat din regiunea Europei Centrale şi de Est care are deficit comercial, ceea ce înseamnă că este dependentă de inves-tiţii străine directe şi fonduri europene, capitaluri care să nu genereze datorie externă şi să finanţeze aceste deficite.