ÎN PLINĂ VIZITĂ A DELEGAŢIEI COMISIEI DE LA VENEŢIA Coaliţia PSD-ALDE impune modificarea legislaţiei penale

Modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală se află pe agenda de astăzi a plenului Camerei Deputaţilor. Pentru ca proiectul de act normativ susţinut de coaliţia PSD-ALDE să treacă de votul Camerei, care este for decizional, reprezentanţilor puterii le sunt necesare cele 19 voturi ale minorităţilor naţionale şi câteva dintre voturile UDMR, deoarece nu deţin majoritatea în camera inferioară a Parlamentului.

Din punct de vedere al programării, pare ciudată graba cu care coaliţia de guvernare doreşte ca votul decisiv pe acest proiect să fie dat exact astăzi, când experţii Comisiei de la Veneţia se întâlnesc la Bucureşti cu autorităţile din domeniu pentru a discuta despre legile justiţiei şi legislaţia penală.

Înaintea şedinţei plenului, "comisia Iordache", cu majoritate de voturi, a aprobat, ieri, raportul privind proiectul de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală. Prin proiectul de act normativ reprezentanţii coaliţiei PSD-ALDE susţin că vor fi puse în practică articolele din legislaţia penală care au fost declarate de Curtea Constituţională că sunt conforme prevederilor din actul fundamental al ţării, precum şi articolele care nu au fost atacate la CCR de reprezentanţii opoziţiei parlamentare.

Dezbaterile din cadrul comisiei, în Camera Deputaţilor, au fost identice cu cele de săptămâna trecută de la Senat. Membrii coaliţiei PSD-ALDE din comisia Iordache au votat pe repede înainte proiectul de act normativ, întocmind un raport pe care îl vor înainta, astăzi, plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

În urmă cu o săptămână, legea privind modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală a fost adoptată în Senat cu 75 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Actul normativ se află în procedură de urgenţă în Parlament, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, în urmă cu aproape trei săptămâni, că s-a săturat de tergiversarea iniţierii unor ordonanţe de urgenţă pe legislaţia penală de către ministrul Justiţiei şi că Legislativul trebuie să continuie procedura.

• Modificări nesolicitate de CCR

În şedinţa de ieri a comisiei Iordache, reprezentanţii opoziţiei au arătat că proiectul de lege nu transpune deciziile CCR şi nici directivele europene în materie.

Deputatul Ion Stelian (USR) a precizat: "Marea majoritate a modificărilor nu sunt cerute nici de CCR, nici de directivele europene. Ar trebui să ne limităm la ce s-a stabilit prin deciziile respective şi să discutăm amendamentele depuse de opoziţie".

Senatoarea Laura-Iuliana Scânteie, PNL a arătat: "Proiectul de lege nu transpune şase dintre deciziile CCR, din care două se referă la infracţiunea de abuz în serviciu, de aceea, comisia şi-a ratat obiectivul iniţial. De doi ani, în loc să corelăm legislaţia penală cu deciziile CCR şi cu directivele europene în materie, coaliţia PSD-ALDE a introdus texte noi prin care a dezincriminat infracţiuni, a redus termenele de prescripţie, a redus fracţiile de pedeapsă şi a abrogat articolele pe baza cărora a fost condamnat în primă instanţă Liviu Dragnea. Coaliţia PSD-ALDE practică tirania majorităţii. În această legislatură prevalează numărul şi nu calitatea modificărilor legislative".

Preşedintele comisiei, Florin Iordache a replicat că membrii coaliţiei PSD-ALDE şi-au atins obiectivele, că articolele declarate constituţionale vor fi adoptate de Parlament. El a arătat: "Cu sau fără voturile opoziţiei, vom modifica Codul penal şi Codul de procedură penală. Noi nu acceptăm lecţii, decât citim ceea ce ne spune Curtea Constituţională. Proiectul va fi votat mâine (n.r.- astăzi) în plenul Camerei Deputaţilor, iar opoziţia are timp, în perioada Sărbătorilor Pascale, să atace acest act la Curtea Constituţională".

Reprezentanţii opoziţiei au solicitat ca dezbaterea şi votarea proiectului să fie amânate după Sărbătorile Pascale. Senatorul liberal Alina Gorghiu a precizat că amânarea ar fi benefică ţinând cont că, astăzi, o delegaţie de experţi a Comisiei de la Veneţia se află în ţara noastră pentru a discuta cu autorităţile despre modificările la legile justiţiei şi la legislaţia penală.

Deputatul social-democrat Florin Iordache a spus: "Experţii Comisiei de la Veneţia vin ca să discute pe ordonanţele de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi nu pe legislaţia penală. Aşteptăm delegaţia Comisiei de la Veneţia de parcă vine Mesia. Ce să aşteptăm de la Comisia de la Veneţia, care vine doar pe legile justiţiei?".

Solicitarea opoziţiei a fost respinsă de majoritatea membrilor comisiei Iordache, fapt care l-a nemulţumit pe deputatul Ion Stelian (USR). Acesta a spus: "Ştim care este tertipul dumneavoastră. Veniţi înainte de sărbători cu astzfel de «cadouri» şi speraţi că opoziţia nu va reacţiona. Vom ataca la CCR acest proiect de lege, dacă el va fi votat de plenul Camerei Deputaţilor în forma actuală".

Ion Stelian a arătat că, la sesizarea anterioară a CCR pe legislaţia penală, peste 100 de articole au fost declarate neconstituţionale în urma demersului opoziţiei politice. Stelian a menţionat: "Forma de abuz în serviciu pe care coaliţia PSD-ALDE o propune îl avantajează direct pe Liviu Dragnea, nu este cerută de Curtea Constituţională, ci de baronii aflaţi acum la putere. Ar fi mare păcat dacă UDMR va marja la aceste modificări".

În replică, deputatul Marton Arpad (UDMR) a ţinut să îi asigure pe parlamentarii opoziţiei că reprezentanţii formaţiunii politice din care face parte vor vota în funcţie de decizia care va fi luată astăzi, înainte de şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

• Prevederi din proiectul de act normativ

Dintre cele mai importante modificări a legislaţiei penale prevăzute în proiectul de act normativ enumerăm:

- Se reduc termenele de prescripţie a răspunderii penale (art. 154) astfel:

a. De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);

b. De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

- Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracţiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) - art. 269.

- Infracţiunile de dare de mită (art. 290) şi de cumpărare de influenţă (art. 292) au fost dezincriminate parţial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunţă fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiţia ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunţate respectivele infracţiuni.

- A fost dezincriminată total infracţiunea de neglijenţă în serviciu (art. 298 se abrogă).

- Au fost înjumătăţite pedepsele pentru infracţiunile de delapidare (art. 295) şi abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinţei.

- A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupţie: "În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".

• Modificări în procedura penală

Dintre modificările la Codul de procedură penală, enumerăm:

- A fost menţinută interdicţia comunicărilor publice şi a declaraţiilor, precum şi furnizarea de informaţii, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată. Articolul a fost introdus la propunerea PSD şi UDMR şi a fost considerat constituţional de către CCR.

- Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii şi poate astfel întrerupe interogatoriul, deşi legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul şi numai adevărul. Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

- Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relaţii de convieţuire cu inculpatul. Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

- Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoa-rece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal.

- Mandatele de securitate naţională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obişnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

- Sintagma "suspiciuni rezonabile" a fost înlocuită cu sintagma "probe sau indicii temeinice".

- A fost menţinută interdicţia pentru procurori de a ridica la percheziţii probe care dovedesc alte infracţiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziţia.

Au fost limitate denunţurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.