ÎN PRIMELE PATRU LUNI Peste 1800 de persoane, cercetate pentru infracţiuni la regimul bancar

Ofiţerii Serviciilor de Investigare a Fraudelor au declanşat, în primele patru luni ale anului, cercetări în 1.515 dosare penale, 40 dintre acestea fiind deja declinate parchetelor competente, informează un comunicat transmis ieri de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). În prezent, 1.890 de persoane care au săvârşit infracţiuni în domeniul financiar-bancar sunt cercetate. Cele mai frecvente infracţiuni au fost constatate în sfera solicitării şi acordării creditelor nenominale. Principalele moduri de operare constau în: solicitarea de credite de consum la instituţii financiare, cu prezentarea de documente de identitate sau de venit false, precum şi de documente falsificate privind activităţi comerciale; solicitarea de credite de consum cu prezentarea de documente ale unor societăţi comerciale care fie nu există, fie nu au nici o legătură cu persoana solicitantă; solicitarea de credite de consum cu prezentarea de adeverinţe de venit şi documente aparţinând unor societăţi comerciale funcţionale, care au angajat numai formal persoana solicitantă, stabilindu-i o funcţie şi un salariu supradimensionate; solicitarea de credite de consum în numele altei persoane decât cea care se prezintă efectiv la ghişeul societăţii sau prin persoane interpuse, beneficiarii reali ai creditului fiind alte persoane.

De obicei, solicitanţii sunt persoane care au o situaţie materială precară şi nu sunt proprietari ai unor bunuri care să poată face obiectul eventualei executări silite, în vederea recuperării prejudiciului. Principala cauză care favorizează comiterea aces-tor infracţiuni este simplificarea procedurilor de obţinere a creditelor, dar şi îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii care prelucrează documentele depuse de solicitanţi.

O altă cauză este transformarea continuă a cadrului legislativ în vederea iminentei aderări a României la Uniunea Europeană, pentru transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar, astfel încât, la data integrării, structurile financiare din Româ-nia să fie compatibile cu cele europene, pentru crearea pieţei financiare comune şi asigurarea liberei circulaţii a capitalului, mai menţionează comunicatul MAI.