Piaţa asigurărilor din România a crescut cu 7,39% în primul trimestru al acestui an, la 1,97 miliarde de lei, pe fondul avansului volumului de prime brute subscrise atât pe segmentul de asigurări generale, cât şi pe cel de viaţă, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
În acelaşi timp, piaţa pensiilor private a avut o creştere similară, în timp ce piaţa de capital a raportat rezultate în scădere.
"Creşterea volumului de prime brute subscrise în primul trimestru din 2015 faţă primul trimestru al anului trecut s-a înregistrat atât la asigurările de viaţă (7,59%) cât şi la asigurările generale (7,34%)", se menţionează în raport.
Potrivit datelor ASF, asigurările generale au avut o pondere de 79,31% în total prime brute subscrise, iar asigurările de viaţă o pondere de 20,69%.
"Analizând structura primelor brute subscrise pe clase de asigurări, în cazul asigurărilor generale se detaşează asigurările de răspundere civilă a autovehiculelor, unde subscrierile reprezintă 44,95% din total asigurări generale, urmate de asigurări de mijloace de transport terestru - Casco, cu 24,23% şi de asigurări de incendiu şi calamităţi naturale cu 15,60%, celelalte clase de asigurări reprezentând fiecare sub 10% din total prime brute subscrise asigurări generale", se mai precizează în raport, potrivit Agerpres.
Potrivit ASF, singura clasă de asigurări care prezintă în ultimii ani creştere constantă a primelor brute subscrise este clasa reprezentând asigurările de răspundere civilă a autovehiculelor, în primul trimestru din 2015 creşterea fiind de 18,23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primul trimestru din 2015, volumul de prime brute subscrise pentru asigurările de viaţă a înregistrat o creştere cu 7,59%. "Această creştere a avut loc pe fondul unei uşoare creşteri a numărului de contracte existente la sfârşitul perioadei (1,26% faţă de primul trimestru din 2014) şi a numărului de contracte noi încheiate (3,35%)", se menţionează în raport.
Indemnizaţiile brute plătite au scăzut, în primul trimestru al acestui an, cu 7,98% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce primele brute subscrise au crescut cu 7,39%.
În ceea ce priveşte indemnizaţiile brute plătite pentru asigurările generale, volumul acestora a fost de 918.417.219 lei, în scădere cu 8,95% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. În ceea ce priveşte asigurările de viaţă, volumul de indemnizaţii brute plătite au fost de 43.508.833, în creştere cu 18,91% în primul trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Despăgubirile brute plătite în primele trei luni ale anului 2015 în cazul poliţelor RCA au fost structurate astfel: vătămări corporale - 69.848.367 lei, 99,95% reprezentând despăgubiri pentru daune întâmplate în anii anteriori, şi daune materiale - 299.239.248 lei, aproximativ 94% pentru daune întâmplate în anii anteriori.
Asigurările de sănătate nu reprezintă o pondere semnificativă în asigurările subscrise în primul trimestru din 2015, dar au înregistrat o creştere semnificativă în ultima perioadă. Astfel, în primul trimestru al acestui an au fost raportate prime brute subscrise în total de 22.078.104 lei pentru asigurări de sănătate. Indemnizaţiile brute plătite în primul trimestru din 2015 au fost în sumă de 12.404.985 lei, în creştere cu 52,71% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
• Pensiile private - 3,07% din PIB
Sistemul de pensii private în România reprezenta 3,07% din produsul intern brut la 31 martie 2015, cu o valoare totală a activelor în administrare de aproximativ 5 miliarde de euro (21,7 miliarde de lei), potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Ritmul anual de creştere înregistrat de activele totale a fost de aproximativ 38,24%, iar avansul înregistrat în primele trei luni din acest an a fost de 7,56%. Ritmul lunar de creştere a activelor totale a fost de 1,26%, valoare minimă înregistrată în intervalul martie 2014 - martie 2015.
La nivelul fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), care reprezentau 95% din total sistem, s-a menţinut un ritm anual de creştere de 38,72%, comparativ cu 29,82% în Pilonul III. Avansul trimestrial a fost de 7,67% în Pilonul II şi 5,53% în Pilonul III.
Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 31 martie 2015 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 20,58 miliarde de lei (4,67 miliarde de euro). În sistem erau înregistraţi 6,37 milioane de participanţi la sfârşitul primului trimestru din acest an, în creştere cu 4,15% comparativ cu perioada similară din anul trecut şi cu 1,3% faţă de 31 decembrie 2014. De asemenea, 82.000 de persoane au intrat în sistem în primul trimestru din acest an, din care 79.000 au fost repartizaţi aleatoriu, reprezentând 97% din total, valori apropiate de cele înregistrate în trimestrul I din 2014 (82.000 noi participanţi în sistem, din care 78.000 repartizaţi, 95% din total).
În sistemul pensiilor facultative (Pilonul III), 356.222 de participanţi erau înregistraţi la 31 martie 2015, un avans anual de 11,33% şi 2,82% faţă de decembrie 2014. 4.022 de noi participanţi au aderat în martie 2015 la unul din cele zece fonduri de pensii facultative. Comparativ cu decembrie 2014 s-a înregistrat o creştere de 8% iar faţă de martie 2014 s-a înregistrat o scădere de 5%
• Tranzacţiile de la BVB au scăzut cu 26%
Tranzacţiile derulate la BVB au consemnat o scădere de aproximativ 26% a valorii acestora în primele trei luni comparativ cu valoarea înregistrată în ultimul trimestru al anului anterior, ca urmare a diminuării atât a numărului de tranzacţii cu acţiuni şi obligaţiuni, cât şi a valorilor acestora, potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind evoluţia Pieţei de Capital.
"Şi în acest trimestru se menţine preferinţa pentru acţiuni, ce deţin o pondere de 90,34% din valoarea totală tranzacţionată în trimestrul I 2015. În trimestrul analizat se constată o creştere a numărului de tranzacţii cu produse structurate şi a interesului investitorilor pentru titluri de stat", conform sursei.
În primul trimestru, clasamentul celor mai lichide 20 companii la BVB este dominat de sectorul bancar, prin prezenţa unor instituţii financiare ca Banca Transilvania (TLV), BRD Group Societe Generale (BRD), Erste Group Bank AG (EBS), şi de cel energetic (Romgaz: SNG, OMV Petrom: SNP, Transelectrica: TEL, Electrica: EL, Transgaz: TGN etc), notează ASF. De asemenea, se remarcă în cadrul acestui clasament şi prezenţa celor cinci societăţi de investiţii financiare.
De asemenea, ASF a constatat o uşoară creştere a valorii tranzacţiilor cu titluri de credit, pe fondul unei tendinţe generale de descreştere a numărului de tranzacţii.
Tranzacţiile cu produse structurate s-au orientat preponderent către instrumentele având la bază active străine (indici bursieri internaţionali, mărfuri, euro/dolar). Comparativ cu trimestrele anterioare, acestea au cunoscut (în medie) o intensificare.
"Având în vedere necesitatea urgentă de a se clarifica statutul juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ şi pe piaţa valorilor mobiliare necotate şi încercările repetate ale C.N.V.M./A.S.F. de rezolvare a acestei probleme, Parlamentul României a adoptat la data de 30 septembrie 2014 o lege ce reglementează, în principal, aspecte privitoare la: opţiuni ale societăţilor listate pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate; reguli societare specifice; reguli specifice privind dreptul acţionarilor de a se retrage; posibile sancţiuni aplicabile administratorilor societăţilor mai sus menţionate etc", arată comunicatul.
Potrivit Legii, consiliul de administraţie al societăţilor vizate are obligaţia să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru desfăşurarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a Legii, în vederea luării unei hotărâri cu privire la tranzacţionarea acţiunilor emise de societate, mai transmite ASF. Opţiunile sunt: aprobarea admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; alegerea tranzacţionării pe un sistem alternativ de tranzacţionare sau respingerea opţiunilor de mai sus.
Legea prevede dreptul acţionarilor de a se retrage din societate în cazul în care adunarea generală a acţionarilor: hotărăşte ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem de tranzacţionare; nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum; nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condiţiilor legale de majoritate sau nu se desfăşoară în termenul de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
În situaţia în care adunarea generală a acţionarilor aprobă iniţierea demersurilor pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată autorizată de A.S.F., societatea are obligaţia ca în termen de 90 de zile de la data adoptării hotărârii, să supună aprobării A.S.F. prospectul de admitere întocmit în conformitate cu prevederile legale.
Potrivit Legii, activitatea pieţei RASDAQ şi a pieţei valorilor mobiliare necotate urmează a înceta de drept la 12 luni de la data intrării în vigoare a actului normativ.
În primul trimestru al anului, valoarea totală a tranzacţiilor derulate pe secţiunea RASDAQ s-a situat la aproximativ 23,29 milioane lei, în scădere cu circa 21% comparativ cu trimestrul patru al anului trecut.
În perioada analizată, numărul societăţilor delistate a fost de 23.
În primele trei luni din 2015, capitalizarea RASDAQ a crescut cu 7,36% comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior, situându-se la o valoare de 8.030.911.524 lei.
Majoritatea indicilor BVB analizaţi au înregistrat creşteri reduse pentru primul trimestru din 2015. Se remarcă scăderi mai semnificative în cazul indicelui BET-NG (compus din societăţile listate din domeniul energetic: -2,89 %) şi indicelui BET- FI (alcătuit din FP şi cele cinci SIF-uri: -0,19%). Pe ansamblul ultimelor trei luni, evoluţia bursei româneşti poate fi considerată sub media din anul 2014, potrivit sursei.
"Volatilitatea indicilor bursieri din eşantionul analizat a fost redusă, cu excepţia Rusiei, Ungariei şi Bulgariei. Se remarcă volatilitatea redusă a indicelui compozit al pieţei de capital din România", mai arată Autoritatea.
Indicii de contagiune sunt construiţi din 10 indici bursieri (respectiv cei pentru Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Austria, România, Ungaria, Cehia, Polonia şi Bulgaria). Contagiunea în randamente si volatilitate dintre bursa locală şi alte burse europene reprezentative a fost în scădere în primul trimestru 2015 pe fondul descreşterii riscurilor sistemice atât în Europa cât şi în Statele Unite.
Volatilitatea indicelui compozit al BVB s-a datorat în proporţie de 42,4% factorilor interni iar 57,6% din variaţia volatilităţii este primită de pe alte pieţe (Austria: 17,1%; Cehia: 12,8%; Marea Britanie: 9,3%; Polonia: 7,6%).
Potrivit ASF, volatilitatea se poate descompune în două componente: "o componentă tranzitorie care indică evoluţiile şi şocurile primite pe termen scurt şi o componentă permanentă care reprezintă evoluţia pe termen lung a volatilităţii".
Analiza detaliată a volatilităţii indicelui BET arată că în prezent volatilitatea pieţei tinde să revină la media pe termen lung. Deviaţiile puternice de la volatilitatea pe termen lung coincid cu momentele de modificare a regimului de volatilitate.
"Frecvenţa redusă a şocurilor în volatilitate confirmă faptul că în primul trimestru din 2015 piaţa de capital autohtonă a fost caracterizată de un regim de volatilitate redusă", arată raportul.
Riscul de piaţă comun companiilor constituente ale indicelui BET-FI reprezintă 57% din variaţia randamentelor celor şase companii. Evoluţiile recente arată că dinamica celor cinci SIF-uri este foarte apropiată de tendinţa comună, cu excepţia FP, care înregistrează o evoluţie a randamentelor superioară tendinţei comune.
În data de 23.03.2015, BVB a lansat cel de al doilea indice de tip total return, BET-XT-TR. Acesta se bazează pe compoziţia indicelui BET-XT, fiind alcătuit din cele mai tranzacţionate 25 de companii româneşti, dar totodată reflectând şi dividendele brute şi alte distribuţii de numerar către acţionari. Constituenţii indicelui BET-XT-TR cumulează aproximativ 93,5% din capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate pe piaţa reglementată.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2015, 00:26)
BVB = SIBEX. moarte sigura
2. De ce scade Bursa
(mesaj trimis de observator în data de 29.05.2015, 11:01)
Lucrurile sunt clare! Investitorii nu au incredere in piata de capital pana cazul Harinvest nu e rezolvat! La un an si jumatate de la praduire nu a fost activat Fondul de compensare al investitorilor! Si gurile rele spun ca nici nu va fi activat! Pentru ca nu se vrea ! Oamenii si-au cerut drepturile conform Legii si ASF trage de timp ! Mai bine zis se face jocul brokerilor! Ei trag actiuni din Depozitar, Harinvest datoreaza comisioane grase pentru tranzactii frauduloase, BCR face finantare camatareasca pe banii investitorilor si toti sunt bine merci! Sobolewski si Lucian Anghel cumpara actiuni BVB si pretul actiunilor scade! Investitorii nu au incredere in acesti rechini cu gulere albe si retributii exagerate!
Pe de o parte accesarea Fondului de compensare se intarzie in bataie de joc iar pe de alta parte gulerele albe isi impart bonusuri in urma unor comisioane bazate pe tranzactiile nelegale ale BCR!