ÎN PRIVINŢA FIRMELOR DE INVESTIŢII, MFP ANUNŢĂ: "UE va dispune, în curând, de noul cadru de reglementare"

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns, astăzi, la un acord provizoriu cu privire la un pachet de măsuri alcătuit dintr-un regulament şi o directivă, care stabileşte noi cerinţe prudenţiale şi noi mecanisme de supraveghere pentru firmele de investiţii, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit informaţiilor, UE va dispune, în curând, de noul cadru de reglementare, dedicat special firmelor de investiţii.

Obiectivul reformei este acela de a adapta cerinţele la profilurile de risc şi la modelele de afaceri ale firmelor, menţinând, totodată, stabilitatea financiară, acordul urmând să fie transmis ambasadorilor la UE, spre aprobare, a mai informat MFP.

Eugen Teodorovici, ministrul de Finanţe al României, a declarat: "Firmele de investiţii joacă un rol esenţial în facilitarea fluxurilor de economii şi de investiţii în UE. Pentru a putea aduce o contribuţie deplină la uniunea pieţelor de capital, este foarte important ca normele care li se aplică acestor firme să fie adaptate la cerinţele lor specifice de afaceri şi să ţină seama de riscurile pe care şi le asumă".

În Spaţiul Economic European există aproximativ 6.000 de firme de investiţii, iar cea mai mare parte a acestora sunt mai degrabă mici, dar un număr limitat de firme de investiţii deţin o parte semnificativă din totalul activelor şi furnizează o gamă foarte largă de servicii, mai arată MFP.

Comunicatul mai notează: "Până în prezent, toate firmele de investiţii au fost supuse aceloraşi norme privind capitalul, lichidităţile şi gestionarea riscurilor ca şi băncile. Regulamentul şi cea de a patra Directivă privind cerinţele de capital (CRR/CRD 4) se bazează pe standardele internaţionale destinate băncilor. Prin urmare, nu ţin cont pe deplin de caracterul specific al firmelor de investiţii. Pe baza textului convenit astăzi (n.r. ieri), firmele de investiţii vor fi supuse aceloraşi măsuri-cheie, în special în ceea ce priveşte deţinerile de capital, raportarea, guvernanţa corporativă şi remunerarea, însă setul de cerinţe pe care ar trebui să îl aplice ar fi diferenţiat în funcţie de mărimea, natura şi complexitatea acestora".

Conform informaţiilor primite de la MFP, cele mai mari firme ("clasa 1") ar fi supuse regimului prudenţial bancar integral şi ar urma să fie supravegheate ca instituţii de credit: - firmele de investiţii care oferă servicii similare celor oferite de bănci, cum ar fi tranzacţionarea în cont propriu sau subscrierea de instrumente financiare şi ale căror active consolidate depăşesc 15 miliarde de euro ar intra în mod automat sub incidenţa CRR/CRD 4; - firmelor de investiţii care desfăşoară activităţi similare celor oferite de bănci, cu active consolidate între 5 şi 15 miliarde de euro li se va putea solicita, de către autoritatea lor de supraveghere, aplicarea CRR/CRD 4, în special în cazul în care dimensiunea firmei sau activităţile acesteia ar implica riscuri la adresa stabilităţii financiare.

Firmele mai mici care nu sunt considerate de importanţă sistemică ar urma să beneficieze de un nou regim adaptat activităţii lor, cu cerinţe prudenţiale specifice, mai precizează ministerul de resort, adăugând: "Acestea ar fi, în general, diferite de cele care se aplică băncilor, însă autorităţile competente pot permite aplicarea în continuare a cerinţelor bancare anumitor firme, de la caz la caz, pentru a evita perturbarea modelelor lor de afaceri. O astfel de opţiune va fi însoţită de o garanţie care să împiedice arbitrajul de reglementare, care s-ar putea produce în special prin aplicarea, în mod disproporţionat, a unor cerinţe de capital mai reduse în temeiul CRR/CRD 4 decât în temeiul Standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS)".

Textul prevede, de asemenea, stabilirea unei perioade de tranziţie de cinci ani, pentru a acorda firmelor suficient timp pentru a se adapta la noul regim.

Din comunicat reiese faptul că acordul consolidează şi mai mult regimul de echivalenţă care s-ar aplica în cazul firmelor de investiţii din ţări terţe, prevede în detaliu unele dintre cerinţele pentru acordarea accesului la piaţa unică şi acordă competenţe suplimentare Comisiei.

MFP a mai menţionat: "În mod deosebit, Comisia este însărcinată cu evaluarea cerinţelor de capital aplicabile firmelor care oferă servicii similare celor oferite de bănci, pentru a se garanta faptul că acestea sunt echivalente celor aplicabile în UE. În plus, în cazul în care activităţile desfăşurate de către firme din ţări terţe sunt susceptibile de avea o importanţă sistemică, noul regim permite Comisiei să aplice anumite condiţii operaţionale specifice unei decizii de echivalenţă, astfel încât să se asigure că ESMA şi autorităţile naţionale competente dispun de instrumentele necesare pentru a preveni arbitrajul de reglementare şi pentru a monitoriza activităţile firmelor din ţări terţe. În cele din urmă, textul convenit de preşedinţie şi de Parlament completează cadrul existent al MIFID2/MIFIR prin extinderea regimului pasurilor de cotare la operatorii independenţi, asigurând astfel un grad mai mare de echitate între operatorii independenţi şi locurile de tranzacţionare".

Ministerul de resort aminteşte că acordul politic va fi transmis ambasadorilor la UE, spre aprobare, apoi va fi revizuit de către experţii jurişti-lingvişti, iar Parlamentul şi Consiliul vor fi invitate să adopte în primă lectură pachetul de măsuri propus.