ÎN PROBLEMA OUG 64/2016 CSAT l-a trimis pe Iancu la Grupul de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, recent, o scrisoare Comisiei de anchetă a activităţii ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), recomandând analiza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 în cadrul Grupului de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică.

Surse apropiate situaţiei susţin că Ion Oprişor, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, i-a răspuns, astfel, lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de anchetă ANRE, care a cerut un punct de vedere al CSAT pe OUG 64/2016.

Grupul de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică este condus, potrivit surselor noastre, de Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale al României pe probleme energetice. Din această organizaţie fac parte toate ministerele care deţin infrastructură critică, fiind reprezentate la nivel de secretar de stat.

Plenul Camerei Deputaţilor a decis, acum câteva săptămâni, retrimiterea la Comisii a proiectului de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr. 64/2016, în condiţiile în care deputaţii din Comisie au adus mai multe amendamente, potrivit cărora 70% din gazele româneşti trebuie tranzacţionate obligatoriu pe bursa OPCOM, excluzând, astfel, Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Canete, a transmis autorităţilor noastre o scrisoare spunând că aceste amendamente riscă să încalce libertăţile fundamentale prevăzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (UE) şi principiile pieţei libere energetice.

Şi operatorii pieţelor de gaze din Europa - CEGH, PEGAS şi PowerNext - i-au avertizat, recent, pe oficialii noştri că România este pasibilă de infringement, din cauza amendamentelor aduse legii de aprobare a OUG 64 privind piaţa gazelor, care impun obligaţia de tranzacţionare a 70% din producţie prin bursa OPCOM. Într-o scrisoare adresată, pe 10 octombrie, lui Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, oficialii străini susţin: "Cu o asemenea prevedere în vigoare, piaţa gazelor din România ar suferi sever, întrucât producătorii/traderii vor fi privaţi de libertatea de a vinde gaze prin aranjamente stabilite pe o platformă la alegere. În plus, competiţia dintre platformele de tranzacţionare şi burse va fi eliminată de facto. De asemenea, obligaţia unor cote de vânzare de gaze constituie, de asemenea, o distorsiune şi împiedică tranzacţiile peste graniţe şi exporturile".

Acum câteva săptămâni, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de anchetă ANRE şi preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a anunţat că va trimite o scrisoare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, reîntoarsă de Plenul Camerei Deputaţilor la Comisie.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii, a declarat atunci: "Investitorii din Marea Neagră nu vor tranzacţionarea gazelor naturale pe bursă, ci preferă, în proporţie de 100%, contracte bilaterale. Or, acest lucru impactează direct securitatea naţională şi acesta este motivul pentru care noi trimitem la CSAT să facă analiza în consecinţă a solicitărilor lor şi a tuturor aspectelor implicate de ordonanţă. Credem că acest proiect de lege trebuie să fie vizat de toate instituţiile importante ale României pentru că este prea mare responsabilitatea pentru noi. Personal, voi face o adresă către CSAT, solicitând să se analizeze toate implicaţiile în cadrul acestei instituţii".

Iulian Iancu a spus că investitorii susţin că este esenţial pentru ei să aibă dreptul să poată face contracte bilaterale, să le încheiem de pe acum, ca să-şi poată asigura investiţiile. Domnia sa a precizat: "Dacă lucrurile stau aşa şi dacă aceasta este dorinţa investitorilor, atunci implicaţiile sunt foarte mari. Nouă ni s-a reproşat că, dacă nu modificăm ordonanţa, împiedicăm investitorii din Marea Neagră şi încurajăm Rusia, mai ales mie mi s-a imputat asta. Dacă vor fi contracte bilaterale în totalitate, atunci este evident că 50% din gazele României pot să plece la export, ceea ce reprezintă un impact direct asupra securităţii României.

Nu vom avea încotro şi va trebui să luăm gaze de la Gazprom, ne vor avea în totalitate la mână şi ne vor mări preţul după bunul plac. Mai ales că UE nu ne-a creat nicio alternativă. Dacă noi dăm drumul la export, în procentele pe care ei le doresc, atunci înseamnă că trebuie să existe o alternativă la import. Or, alternativa la import este un subiect de analiză a oportunităţilor şi posibilităţilor fizice. Oficialii Uniunii Europene au spus că îi interesează interconectarea regiunilor şi a pieţelor, că vor coridoare verticale, coridoare de interconectare şi de transport şi din zona Caspică, ca atare UE susţine aceste proiecte, acordând şi finanţare. Dacă este aşa, atunci trebuie neapărat ca analiza aceasta să vizeze şi o discuţie cu reprezentanţii UE pentru că, din punct de vedere fizic, cel puţin pentru următorii cinci ani, nu avem această alternativă. E firesc ca, atunci când pui în discuţie exportul, să ai finalizată şi discuţia despre import".

• OMV vrea o licenţă de export pentru a dezvolta proiectul "Neptun" din Marea Neagră

OMV va discuta cu partenerul american Exxon despre proiectul "Neptun" din Marea Neagră, pentru ca în 2018 să se ia decizia finală de investiţie, iar acest lucru este inclus în calendar, a declarat, ieri, directorul general al OMV, Rainer Seele, la o întâlnire cu jurnaliştii, transmite APA, potrivit Agerpres.

În opinia lui Rainer Seele, proiectul "Neptun" este deosebit de important pentru OMV Petrom deoarece îi va îmbunătăţi rezervele şi îi va majora producţia de gaze naturale. Dificultatea acestui proiect este legată de vânzarea volumelor mari de gaze, care sunt atât de mari încât "nu pot fi consumate nici măcar de piaţa românească". De aceea, directorul OMV susţine că este necesar ca Guvernul român să acorde o licenţă de export. În opinia directorului OMV Petrom, fără export, dezvoltarea zăcământului de gaze nu este posibilă.

OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent. Primele estimări arată că în perimetrul Neptun ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, producţia anuală de gaze a României este de circa 11 miliarde de metri cubi.

La nivel general, Rainer Seele a subliniat că strategia viitoare a grupului austriac OMV nu se va mai baza atât de mult pe afacerile din Europa, ci pe o mai mare internaţionalizare.

• Mihnea Constantinescu, în iunie 2017: "Speram ca undeva, la orizontul anului 2021, România să se profileze la intersecţia celor trei mai coridoare de transport al gazelor naturale"

Proiectul BRUA este în grafic, ceea ce este "impresionant şi o surpriză foarte plăcută", a declarat, în iunie 2017, Mihnea Constantinescu, adăugând: "Speram ca undeva la orizontul anului 2021, România să se profileze la intersecţia celor trei mai coridoare de transport al gazelor naturale: coridorul vertical, coridorul sudic şi coridorul nord-sud, de la Marea Baltică spre sudul continentului". Potrivit acestuia, încă suntem datori cu o strategie privind depozitarea gazelor, în noul context privind viitoarele coridoare de transport al gazelor. România, mărindu-şi capacitatea de depozitare, ar putea să aibă, în opinia diplomatului, un rol regional în echilibrarea reţelelor.