Elisabeth Svantesson, ministrul de finanţe al Suediei, a declarat recent că lupta împotriva inflaţiei a fost câştigată.
Ultimele date ale Biroului Central de Statistică (SCB) arată o creştere anuală a preţurilor de consum de 3,7% în luna mai 2024 şi creşteri anuale de peste 2% din august 2021 (vezi graficul 1).
Ţinta de inflaţie a Riksbank, banca centrală a Suediei, este de 2% din 1995, iar performanţa procesului de ţintire a inflaţiei este evaluată pornind de la indicele preţurilor de consum cu o rată fixă a dobânzii (CPIF).
După cum se arată pe site-ul instituţiei, indicele preţurilor de consum (CPI) arată costul vieţii în Suedia, în timp ce "obiectivul de politică monetară al Riksbank este ca inflaţia anuală să fie de 2%, măsurată ca variaţie procentuală anuală a CPIF". CPIF este calculat folosind aceleaşi date şi în acelaşi mod ca CPI, dar fără a lua în considerare efectul modificării dobânzilor pentru creditele ipotecare.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza CPIF s-a menţinut la 2,3% în luna mai 2024, iar ministrul de finanţe Svantesson a declarat, cu ocazia prezentării noilor prognoze pe termen mediu, că "atenţia trebuie să se îndrepte de la lupta contra inflaţiei la monitorizarea inflaţiei".
Noile prognoze arată că ţinta de inflaţie va fi atinsă în acest an, în condiţiile în care situaţia economică rămâne tensionată, pe fondul creşterii şomajului şi a scăderii cererii agregate. Prognoza mai arată că economia Suediei va rămâne în recesiune până în 2025.
"Estimăm că recesiunea va mai dura o perioadă, dar acum lupta împotriva inflaţiei a fost câştigată şi ratele dobânzilor sunt în scădere, în timp ce salariile reale sunt în creştere şi consumul gospodăriilor este de aşteptat să crească", a mai declarat ministrul de finanţe Elisabeth Svantesson.
Dar a fost câştigată cu adevărat lupta împotriva inflaţiei? Indiferent de forma preferată de autorităţi, datele oficiale arată că indicii preţurilor se menţin pe aceeaşi traiectorie accentuată de creştere din ultimii ani (vezi graficul 2).
Indicele clasic al preţurilor (CPI) a crescut cu peste 63% faţă de 1995, iar indicele CPIF a crescut cu peste 72% şi nu există niciun semnal că vor exista scăderi semnificative în viitorul apropiat.
Cu alte cuvinte, lupta împotriva inflaţiei este departe de a fi câştigată în Suedia, în ciuda ştirilor false răspândite de autorităţile de la Stockholm.
De fapt, nici nu a început şi nici nu are cum să înceapă, câtă vreme guvernul şi banca centrală se concentrează asupra unei ţinte pozitive de inflaţie, care "asigură" creşterea exponenţială a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2024, 16:52)
Suedia a fost singura tara care s-a prins de smecheria cu covidul , cel putin a spus-o oficial .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 25.06.2024, 18:50)
Bună asta, amândoi ne-am tratat cu ivermectină, de atunci nu-mi mai trebuie nici nechezol.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2024, 08:47)
eu nu m-am tratat cu nimic si nu am avut nimic
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 26.06.2024, 15:38)
Oh, buricul Pământului n-a avut nimic. :
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2024, 18:20)
12 ministere, fata de 18 la noi.
Ministru care circula cu trenul.
La noi toți idioții miniștri, secretari de stat, parlamentari , șefi cabinet, sub șefi cabinet, șefi wc, sub wc etc. Totul plătit din impozite....
300 parlamentari..
Gluma
70000 de bugetari...gluma
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2024, 18:52)
300 parlamentari e text pupinbăsist.
Securitatea i-ar fi cumpărat pe toți... serios.
P.S. Cine vă ajută să traversați strada?