ÎN TRIMESTRUL ÎNTÂI DIN 2019 Economia Chinei s-a stabilizat şi a crescut cu 6,4%

Economia chineză a înregistrat o stabilizare în primul trimestru din acest an după încetinirea de anul trecut, PIB-ul (produsul intern brut) Chinei avansând cu 6,4% în comparaţie cu primele trei luni din 2018, peste aşteptările analiştilor, pe fondul revenirii producţiei industriale şi a cererii interne, potrivit Reuters, care citează datele publicate de Biroul Naţional de Statistică.

Producţia industrială a marcat un salt de 8,5% în luna martie faţă de anul trecut, peste prognoze, în timp ce comerţul intern a crescut cu 8,7%, de asemenea peste aşteptări. Investiţiile au avansat cu 6,3%, în timp ce în domeniul materialelor de construcţii şi al construcţiilor au fost raportate date puternice. În acelaşi timp, exporturile au marcat o revenire în luna martie faţă de primele două luni ale anului, ceea ce ar putea indica o revenire şi la nivelul cererii globale, deşi unii analişti aduc în discuţie şi factori sezonieri precum împingerea comenzilor din luna februarie în luna martie din cauza sărbătorilor prelungite din februarie (noul an chinezesc). De asemenea, creşterea în producţia industrială este în dezacord cu informaţiile preliminare privind comerţul, eliberate săptămâna trecută, care arătau că importurile au continuat să scadă în aprilie pentru a patra lună la rând, sugerând că cererea domestică este încă slabă.

Vânzările de autoturisme în cea mai mare piaţă auto din lume şi-au continuat declinul în martie, scăzând cu 4,4% faţă de anul trecut, însă producţia auto (care a crescut pentru prima dată în luna martie din septembrie) şi vânzările sunt aşteptate să revină pe o tendinţă ascendentă potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică, Mao Shengyong.

În orice caz, economiştii citaţi de Reuters şi Bloomberg notează că este încă neclar dacă "revenirea" va putea fi susţinută, în contextul în care Beijingul a lansat în acest an o serie de măsuri fiscale variind de la tăieri de taxe şi investiţii în infrastructură în aşa fel încât să stimuleze economia, iar băncile chineze au creditat o sumă record de 865 milioane de dolari în acest prim trimestru, de peste patru ori produsul intern brut al ţării noastre. Banca centrală a Chinei a redus de cinci ori anul trecut rata rezervelor obligatorii pe care le impune băncilor în scopul stimulării creditării şi este aşteptată să continue relaxarea în următoarele trimestre.

Un sondaj realizat de Reuters arăta că analiştii prognozau ca ritmul de creştere al economiei chineze să încetinească uşor la 6,3% în primele trei luni din acest an după ce în trimestrul al patrulea PIB-ul Chinei a crescut cu 6,4%, cel mai lent ritm de creştere trimestrială de la criza financiară încoace. În finalul anului trecut, Mao Shengyong, de la Biroul Naţional de Statistică a notat la prezentarea datelor: "Susţinerea guvernamentală are treptat un efect, deşi economia încă se confruntă cu presiuni". Un alt sondaj realizat de sursa citată arată că prognoza de creştere a PIB în 2019 printre economişti este de 6,2%, în contextul în care războiul comercial cu Statele Unite şi cererea slabă la nivel domestic şi global contrabalansează măsurile de stimulare ale Beijingului. Statul chinez şi-a redus ţinta de creştere a produsului intern brut pentru acest an la o marjă de 6 - 6,5%.

Totodată, economiştii Morgan Stanley din Hong Kong precizează într-o notă adresată investitorilor: "Datele din martie şi primul trimestru confirmă un moment de cotitură ciclic. Reducerile privind rata rezervelor obligatorii ar putea să fie mai puţine în contextul sprijinului fiscal puternic. Ne aşteptăm la o revenire economică în următoarele trei trimestre din 2019 din moment ce relaxarea fiscală va intra pe deplin în acţiune, iar tensiunile comerciale se vor atenua şi încrederea consumatorilor se normalizează".

• Steven Mnuchin, despre implementarea înţelegerii comerciale: "Acesta va fi un acord bidirecţional în ceea ce priveşte implementarea şi SUA ar fi deschisă să se confrunte cu unele repercursiuni din partea Chinei"

În ceea ce priveşte negocierile pentru încheierea unui acord comercial între cele mai mari două economii ale lumii, Reuters relata recent că Statele Unite a renunţat la cererea adresată Chinei să reducă subvenţiile industriale acordate companiilor domestice, care era în prealabil o condiţie pentru încheierea unei înţelegeri, după ce Beijingul s-a opus puternic. Subvenţiile industriale, prin care Beijingul îşi conduce politica industrială strategică Made in China 2025, reprezentau la începutul negocierilor un subiect fundamental din perspectiva Statelor Unite.

Potrivit surselor Reuters, negociatorii SUA au cedat opoziţiei Chinei pentru a se concentra pe alte zone ale negocierilor, unde se pot efectua schimbări structurale mai importante, precum transferurile tehnologice, îmbunătăţirea proprietăţii intelectuale şi înlesnirea accesului la pieţele chineze.

De asemenea, Bloomberg îl citează pe Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei americane, care a afirmat recent că Statele Unite şi-au luat angajamentul faţă de China că ambele părţi ale acordului negociat vor fi parte a unui mecanism de implementare.

"Acesta va fi un acord bidirecţional în ceea ce priveşte implementarea (n.r. eng: enforcement)", a declarat luni Mnuchin, confirmând că răspunsul va fi pozitiv la cererea Beijingului pentru un astfel de sistem de implementare "bidirecţional", după ce în weekend secretarul Trezoreriei a subliniat că SUA ar fi deschisă să se confrunte cu unele "repercusiuni" din partea Chinei dacă partea americană nu respectă termenii acordului.

Astfel de "repercusiuni" nu ar putea fi reclamate la curtea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, astfel fiind organizat un sistem paralel de rezolvare a disputelor, o lovitură pentru instituţia care arbitrează disputele internaţionale. Măsurile de "pedepsire" ar urma să fie dispuse în urma unor consultări prealabile între oficialii comerciali ai celor doi parteneri, mai scrie Reuters. Totodată, acordul ar putea să includă şi un angajament din partea celor două părţi să renunţe la dreptul de a răspunde la măsurile impuse de unul dintre parteneri, pe diverse zone.

Camerele de comerţ care reprezintă interesele companiilor americane din China au refuzat să ofere o reacţie Bloomberg cu privire la un astfel de mecanism bidirecţional care ar putea să le cauzeze probleme în viitor, însă lobbyştii citaţi s-au plâns totuşi că nu sunt consultaţi destul de către administraţia americană în negocieri. Sursa menţionată scrie că aceştia îşi fac griji că odată ce o înţelegere va fi anunţată, companiile americane ce fac afaceri în China vor fi nevoite să o accepte ca pe un fapt împlinit (!).

Adiţional, Camera de Comerţ Americană în China a subliniat, recent, într-o declaraţie pentru Reuters că societăţile americane care fac afaceri în a doua cea mai mare economie a lumii "continuă să confrunte cu un mediu de afaceri incert pe fondul scăderii optimismului faţă de perspectivele lor investiţionale".