ÎN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ Convergenţă cu evoluţiile din pieţele externe pentru piaţa titlurilor de stat din România

Curba randamentelor din România a reacţionat la evoluţiile din pieţele financiare internaţionale şi la factorii interni în ultima săptămână, evidenţiindu-se scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare în economie, evoluţie convergentă cu cele înregistrate în SUA şi Germania, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Rădulescu notează: "Perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice pe termen mediu (la nivel mondial, în sfera europeană şi pe plan intern) şi evoluţiile din pieţele financiare internaţionale au condus la scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 5,1% la 3,83% în ultima săptămână, cel mai redus nivel din 10 iunie - declin cu 13,2% de la începutul anului. Spread-ul de dobândă s-a redus cu 19,5% la 0,87 puncte procentuale, minimul din 1 august 2013".

Ratele de dobândă au scăzut pe toate scadenţele (grafic), declinul fiind totuşi mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi. Leul s-a întărit de asemenea vineri şi joi în faţa euro (4,8340 lei/euro vineri şi 4,8353 lei/euro joi de la 4,8401 lei miercuri), iar în faţa dolarului cu 0,50% joi la 4,1734 lei (minimul de la finalul lunii iunie 2019) iar vineri la 4,1662 lei, evoluţie ce indică necesar de lei şi ceva intrări de capital în economie pe fondul acordului european asupra fondului de relansare de 750 de miliarde de euro.

În săptămana de dinainte curba randamentelor s-a consolidat, rata de dobândă la obligaţiunile suverane ale României pe scadenţa 10 ani scăzând marginal şi situându-se vineri, 17 iulie, la 4,035%.

Totodată, analiştii BT Asset Management evidenţiază în raportul săptămânal că statul a respins toate ofertele la licitaţia de titluri de stat cu scadenţa 2028 din săptămâna precedentă, precum şi că MFP a împrumutat de la bănci 200 milioane de lei la licitaţia cu scadenţa 2034 la o dobândă de 4,38%.

Aceştia notează că avem o "aplatizare a curbei (randamentelor) în ultima săptămână" cu o scădere de 6 puncte de bază pe titlurile suverane cu scadenţe 1-3 ani şi o scădere de 13 puncte de bază pe scadenţele de peste 7 ani.

Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral - majorarea cu 40% a pensiilor din septembrie şi dublarea alocaţiilor, care a primit acum două săptămâni undă verde de la Curtea Constituţională. Necesarul de finanţare al României (deficit + plata datoriei deja emise) se ridică undeva la 130 de miliarde de lei în acest an.

Amintim că în primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%.

La data de 15 iulie, achiziţiile băncii centrale de titluri de stat în lei din piaţa secundară au ajuns la un stoc de 4,4 miliarde de lei după ce în finalul lui iunie se ridicau la 4,03 miliarde de lei, ceea ce arată un ritm de achiziţie curent stabil, de aproximativ 200 milioane de lei/săptămână.

Deficitul de lichiditate din piaţa monetară s-a redus comparativ cu lunile aprilie şi mai însă a rămas semnificativ în perioada 15 iunie - 15 iulie, astfel că Banca Naţională a României a continuat să injecteze lichiditate băncilor prin operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale, media zilnică în perioada 15 iunie - 15 iulie fiind de circa 3,7 miliarde lei vs. 7 miliarde lei cu o lună în urmă. Operaţiunile BNR, inclusiv achiziţiile de titluri de stat, furnizează lichiditate băncilor pentru finanţarea economiei şi deficitului bugetar.

"În România creditul neguvernamental a crescut cu 0,4% lună/lună la 270,1 miliarde de lei în iunie, perioadă în care depozitele neguvernamentale s-au ajustat cu un ritm lunar de 0,4% la 382,1 miliarde de lei, evoluţii determinate de ameliorarea percepţiei de risc. Pe de altă parte, finanţele publice s-au deteriorat în primul trimestru din 2020, ca urmare a incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc (deficit bugetar în urcare la 7,2% din PIB, datoria publică în majorare la 37,4% din PIB). Nu în ultimul rând, conform rezultatelor negocierilor liderilor UE România ar putea atrage 80 miliarde de euro până în 2027", mai sintetizează Andrei Rădulescu evenimentele din ultima săptămână.

În ultima săptămână din iulie Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu titluri scadente în octombrie 2023 în volum de 575 milioane de lei.