ÎN ULTIMII DOI ANI, Firmele româneşti au suferit pierderi de 13,7 milioane de dolari din pricina fraudelor

• În ţara noastră, 39% din cazurile de infracţionalitate economică au fost depistate "din întâmplare"

Peste o treime din companiile româneşti au fost victimele infracţiunilor economice în ultimii doi ani, suferind pierderi directe în valoare de 13,7 milioane de dolari, susţine Ermelinda Beqiraj, senior manager al PricewaterhouseCoopers (PwC).

Deşi, frecvenţa pagubelor înregistrate de companii a scăzut cu 8% faţă de anul 2005, (n.r. când 42% din societăţi au fost victimele fraudei), costul mediu al infracţionalităţii economice din ţara noastră s-a dublat, ajungând în prezent la 405.260 dolari pe companie, se arată într-un studiu al PwC.

"Este pur şi simplu imposibil să eliminăm infracţionalitatea economică. Este ca şi cum am lupta împotriva miticei Hidra; când se retează vreun tip de fraudă, altul începe imediat să se dezvolte", a explicat Steven Shakal, liderul global de investigaţii al PwC.

Domeniile de activitate unde infracţionalitatea economică a înregistrat valori ridicate sunt, potrivit PwC, sectorul de asigurări (57%), comerţul cu amănuntul (57%), urmat de sectorul guvernamental şi sectorul public (54%), servicii funerare (46%) şi industria cons-trucţiilor de autoturisme (44%). La polul opus se situează industria energetică, minieră şi a utilităţilor (35%), precedate de sectorul farmaceutic, unde rata infracţionalităţii s-a cifrat la 27%.

Cele mai multe pierderi suferite de societăţile româneşti au survenit în urma cazurilor de însuşire necuvenită de active (3,5 milioane de dolari) şi prin încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (3,7 milioane de dolari). Prin frauda contabilă, societăţile au înregistrat o pagubă de 2,8 milioane de dolari, în timp ce, prin corupţie şi mită, pierderile s-au ridicat la 1,5 milioane de dolari, explică PwC.

Efortul financiar al companiilor româneşti pentru gestionarea cazurilor de infracţiune economică s-a cifrat, în perioada 2005-2007 la 5,5 milioane de dolari, 88% din companii reclamând că au suferit şi "daune colaterale", concretizate prin deteriorarea imaginii brand-ului şi companiei, prin scăderea preţului acţiunii şi a încrederii acţionarilor cât şi prin diminuarea productivităţii, informează PwC.

"Controalele nu sunt suficiente. Răspunsul stă în formarea unei culturi care să sprijine eforturile de control într-un sistem de avertizare cu îndrumări etice clare. Companiile trebuie să consolideze loialitatea faţă de organizaţie, să le insufle încredere angajaţilor pentru a face ceea ce este corect şi să aplice sancţiuni clare pentru fraudatori, indiferent de poziţia lor în firmă", atrage atenţia Steven Shakal.

Depistarea cazurilor de infracţionalitate economică, la noi în ţară, s-a realizat, potrivit PwC, "în proporţie de 39% din întâmplare, accidental sau datorită unor indicii interne şi externe", în peste 50% din situaţiile semnalate, firmele fiind în imposibilitatea de a-şi recupera pierderile.

"În următorii doi ani, 13% din companiile din România cred că ar putea să devină victime ale fraudelor. Această încredere ar putea fi nejustificat de optimistă având în vedere că indiciile externe sau întâmplarea continuă să joace un rol dominant în detectarea iniţială a fraudei", a conchis Beqiraj.