Înainte de rotativă, generalul Ciucă raportează: "Am promis, dar n-am făcut"

Premierul Nicolae Ciucă şi-a programat să demisioneze, astăzi, după cum a anunţat în urmă cu două zile, urmând ca primul guvern al coaliţiei PSD-PNL-UDMR să îşi încheie, astfel, activitatea, iar în primele zile ale lunii iunie să fie înlocuit de Cabinetul Ciolacu.

Prezentarea demisiei de către premierul Ciucă este pusă, însă, sub semnul întrebării de situaţia din Educaţie, mai bine spus de greva generală în care se află cadrele didactice. Într-o declaraţie de presă făcută ieri în localitatea Cristian, judeţul Sibiu, preşedintele Klaus Iohannis a spus că rotaţia guvernamentală ar trebui să înceapă astăzi, dar doar dacă se va găsi o soluţie pentru revendicările profesorilor.

"Acum, sigur, fiind astăzi joi şi greva încă neîncheiată, vom vedea dacă vom reuşi să începem procedura mâine sau peste câteva zile. Dar nu asta este important, dacă acum imediat sau peste o săptămână, două se face rotaţia. Important este să avem o procedură clară, să ştim cum va funcţiona coaliţia şi să avem un guvern care garantează stabilitatea guvernării şi stabilitatea României. Acestea sunt lucrurile pe care pun foarte mare preţ şi le-am transmis şi celor din conducerea Coaliţiei.

În mod normal, mâine (n.red. - vineri) ar trebui să înceapă procedura. Asta în condiţiile în care, sigur, greva din învăţământ se finalizează. Vom vedea. (...) Nu cred că se va face rotaţia în timpul unor negocieri, este totuşi destul de complicat. Şi una, şi alta sunt proceduri complicate. Se pot lua pe rând", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

La un an şi jumătate de când coaliţia PSD-PNL-UDMR a preluat guvernarea, premierul Nicolae Ciucă trebuie să îşi facă bilanţul, pe baza programului de guvernare aprobat de Parlament şi publicat în Monitorul Oficial nr.1122/25.11. 2021.

Din analiza textului respectiv - a cărei implementare ar trebui să se încheie la finalul anului viitor - la o primă citire ar reieşi că generalul Ciucă nu prea are cu ce să se laude: a promis multe, dar a realizat puţine lucruri. Cu toate acestea, el are circumstanţe atenuante, dat fiind faptul că, la numai trei luni de la preluarea funcţiei de prim-ministru, Federaţia Rusă a declanşat agresiunea ilegală din Ucraina, conflict care nu s-a încheiat încă şi care a avut efecte atât asupra pieţei energiei din Europa, cât şi asupra economiei şi lanţurilor de aprovizionare, dar şi asupra inflaţiei care, în decembrie 2022, a fost de 16,4%.

Astfel că guvernul PSD-PNL-UDMR condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă a fost nevoit să prioritizeze unele obiective şi să redirecţioneze o parte din sumele alocate iniţial pentru susţinerea dezvoltării mediului de afaceri sau altor programe către susţinerea financiară a refugiaţilor din zonele de conflict din Ucraina, către subvenţionarea/compensarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici şi pentru companiile din ţara noastră şi către susţinerea financiară a persoanelor nevoiaşe prin voucherele de hrană acordate.

Un exemplu în privinţa relocării sumelor sunt banii plătiţi de Guvern în anul 2022 pentru hrana şi cazarea refugiaţilor ucraineni în ţara noastră. Potrivit unui raport al Cancelarului premierului suma respectivă se ridică la 106 milioane euro, ceea ce echivalează cu o cheltuială zilnică de peste 352.000 euro.

Pentru a răspunde nevoilor imediate ale cetăţenilor aflaţi în dificultate, ale consumatorilor vulnerabili şi ale companiilor, Guvernul a iniţiat un program - Sprijin pentru România - în valoare de 4,5 miliarde euro, din care jumătate reprezintă cofinanţare de bugetul de stat, restul fiind fonduri europene.

Nevoia de finanţare a cheltuielilor publice, în special a celor din domeniul social, a dus la încălcarea promisiunii de stabilitate fiscală de către Cabinetul Ciucă. Astfel în 15 iulie 2022, Guvernul a modificat, prin OG 16/2022, Codul Fiscal, crescând valoarea accizelor, schimbând modul de impozitare a microîntreprinderilor, dar şi a contractelor de muncă part-time, măsuri care au nemulţumit antreprenorii din ţara noastră. Modificarea Codului Fiscal nu a adus la bugetul de stat toate veniturile preconizate de Ministerul Finanţelor, astfel că Guvernul a fost nevoit să se împrumute din piaţa internă şi din pieţele internaţionale de capital pentru a-şi susţine cheltuielile publice, fapt care a dus în februarie 2023 la o datorie publică de 50,1% din Produsul Intern Brut.

Slaba colectare a veniturilor la bugetul de stat a continuat şi în 2023, lucru reflectat de un deficit de colectare de 4,7 miliarde lei pe primul trimestru al anului, ceea ce a determinat Guvernul să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice, inclusiv o îngheţare a salariilor în sistemul public, măsură ce a atras nemulţumirea angajaţilor din Educaţie care au cele mai mici salarii din sistemul bugetar şi care luni, 22 mai 2023, au declanşat greva generală.

• Ridicarea MCV - un succes, aderarea la Schengen - un eşec

Prin prisma obiectivelor propuse în programul de guvernare, se poate spune că guvernarea Ciucă a îndeplinit 100% două ţinte: alocarea a 7% din Produsul Intern Brut pentru investiţiile publice şi ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit de Comisia Europeană pentru România în vara anului 2007. Ridicarea MCV a avut loc în noiembrie 2022 după ce guvernul Ciucă şi coaliţia parlamentară majoritară PSD-PNL-UDMR au desfiinţat Secţia de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie şi au făcut modificările legislative necesare la legea de organizare judiciară, legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi la statutul magistraţilor.

În rest, implementarea reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trenează, dacă ne referim la digitalizarea mediului de afaceri, la reformarea sistemului public de pensii, la reformarea administraţiei publice locale şi centrale, la reforma din domeniul educaţiei naţionale, la implementarea generală a guvernanţei corporative (actul normativ abia a trecut recent de votul Parlamentului şi urmează a fi pus în aplicare), la digitalizarea transporturilor şi creşterea siguranţei în domeniu, precum şi la rezilienţa sistemului public de sănătate.

Tot din obiectivele aflate la în programul de guvernare aprobat în noiembrie 2021 reţinem că guvernul Ciucă a ratat aderarea României la spaţiul Schengen, chiar dacă ţara noastră a implementat şi a contribuit la modernizarea acquis-ului Schengen. Un alt obiectiv ratat este cel privind aderarea la zona Euro, aderare care a fost împinsă cu mult după finalului anului 2024 şi chiar mult după guvernarea care va fi în perioada 2024-2028.

Cu toate acestea, Cabinetul Ciucă se poate mândri cu un alt obiectiv extern care se află în curs de implementare, după ce în 27 ianuarie 2022 Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică a decis începerea negocierilor în privinţa aderării noastre la acest organism internaţional. Mai mult, în 15 decembrie 2022, premierul Ciucă a depus la sediul din Paris al OECD memorandumul iniţial - un document de peste 800 de pagini - prin care Guvernul prezintă ce reforme îşi asumă şi calendarul implementării acestora pentru a atinge standardele necesare intrării în organizaţia respectivă.

• Mediul de afaceri, în aşteptarea finanţărilor

Un obiectiv primordial în programul de guvernare este realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne şi externe şi susţinerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă. Din păcate, acesta nu a fost pus încă în implementare, deşi reprezentanţii Guvernului vorbesc tot timpul despre investiţii, despre necesitatea stimulării şi dezvoltării capitalului, despre creşterea competitivităţii companiilor româneşti, despre transformarea digitală a economiei, despre eficientizarea cheltuielilor statului şi despre combaterea sărăciei.

Deficitul balanţei comerciale după primul an de guvernare Ciucă, la 31 decembrie 2022, a fost de 34,09 miliarde euro, cu 44% mai mult decât deficitul balanţei comerciale înregistrat la finalul lui decembrie 2021.

Pentru reducerea acestui deficit ar fi fost necesară implementarea unui alt obiectiv inclus în programul de guvernare: reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producţie, materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare. Din păcate, şi acest obiectiv este în stand-by, deoarece niciun proiect din cele de mai sus nu a fost încă finanţat sau demarat de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, dar nici de Ministerul Economiei. Ultimul însă a conceput un amplu program de microindustrializare pentru care a găsit şi finanţarea europeană necesară, dar proiectele respective se află abia la început şi rămâne de văzut dacă ele vor fi finalizate până la 31 decembrie 2024, conform programului de guvernare agreat de coaliţia PSD-PNL-UDMR în noiembrie 2021.

Cu toate acestea, o parte din ceea nu au făcut nici ministerul dedicat antreprenoriatului şi nici Ministerul Energiei, a fost salvată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care a obţinut finanţarea europeană necesară pentru lansarea măsurilor 4.1.1 şi 4.1.1 bis, pentru sprijinirea investiţiilor companiilor din ţara noastră.

În plus, Guvernul a aprobat anul trecut continuarea programului IMM Invest, dar şi finanţarea unor subprograme printre care se numără Agro IMM Invest, Rural Invest şi Garant Construct, iar în 2023 a transformat IMM Invest în IMM Invest Plus.

Finanţarea programelor şi subprogramelor respective nu a oferit sprijinul necesar dezvoltării companiilor, atât timp cât nu vorbim despre granturi, ci despre garanţiile oferite de stat pentru acordarea de credite bancare mediului de afaceri din ţara noastră.

Din păcate, granturile necesare acordate pe programul Start-up, Femeia Antreprenor şi alte programe au rămas blocate undeva prin Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care anul trecut a ratat şi termenul limită pentru notificarea Comisiei Europene cu privire la programul HoReCa 2, document pierdut prin sertarurile ministerului de resort.

Această stare de fapt a atras nemulţumirea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, care în 25 aprilie 2023 a atras atenţia că din cele 12 programe destinate susţinerii antreprenorilor, trecute în programul de guvernare, şi care prin legea 368/2022 a bugetului de stat pentru 2023 urmau să fie finanţate, niciunul nu fusese demarat de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

• Energia - haos în reglementare, finanţare doar pentru investiţiile publice

Guvernul Ciucă este restant şi cu privire la sprijinirea mediului de afaceri privat în privinţa investiţiilor din energie. Deşi în programul de guvernare se vorbeşte despre proiectele pentru noua politică energetică naţională, până acum Guvernul, prin Ministerul Energiei, a ales să finanţeze doar investiţiile publice derulate de Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, mediul privat şi prosumatorii fiind lăsaţi la coada listei în privinţa finanţării din fondurile europene sau excluşi pur şi simplu de la finanţarea prin RePower EU. De exemplu, prioritate la fondurile alocate prin PNRR şi RePower EU a avut Transelectrica, Guvernul dorind întărirea şi dezvoltarea reţelelor de transport a energiei electrice, care să poată absorbi ulterior producţia supplimentară realizată din surse regenerabile de către companiile publice, companiile private şi prosumatori.

Printre realizările actualei guvernări în domeniul energiei se numără tranzacţia de un miliard euro prin care OMV Petrom şi Romgaz au preluat proiectul Neptun Deep, de la Exxon, privind extracţia gazelor din Marea Neagră, absorbţia banilor din PNRR pe programul Valul Renovării în componenta de eficienţă energetică a clădirilor publice şi clădirilor rezidenţiale (în special condominii) şi demararea implementării în ţara noastră a proiectului primei centrale nucleare care va beneficia de tehnologia americanilor de la compania NuScale Power privind SMR.

În ceea ce priveşte reglementarea în domeniul energiei, anul trecut am consemnat un adevărat babilon legislativ, o multitudine de ordonanţe de urgenţă şi legi prin care au fost operate toate modificările necesare pentru compensarea şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi la energia termică. Din această cauză, furnizorii de energie au avut mari probleme în facturarea clienţilor, aceştia din urmă primind facturile cu trei, patru sau chiar şase luni întârziere de la data înregistrării consumului lunar.

Tot în domeniul energiei, mai arătăm că încă nu au fost finalizate proiectele de acte normative ce vor stabili utilizarea hidrogenului şi ce se va întâmpla cu proiectele eoliene din perimetrele offshore, deşi se lucrează la ele de mai bine de un an.

• Dezvoltarea locală - prioritară în acte, dar partea leului şi-au luat-o creşele

Politicienii din cadrul guvernului Ciucă au fost însă atenţi la nevoile comunităţilor locale, mai bine zis la solicitările primarilor care îi susţin în teritoriu, astfel că de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei au fost pompate zilnic milioane de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canal, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale, construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, cadastrarea sistematică. Cu toate acestea, proiectele din teritoriu se desfăşoară anevoios, iar unele încă nu au fost demarate, fiind blocate în diferite studii de fezabilitate, avizări de la alte instituţii ale statului sau contestări ale procedurilor de achiziţie publică.

În ceea ce priveşte investiţiile pe plan local, exemplificăm cu obiectivele pe care şi le propusese guvernul Ciucă în noiembrie 2021. Astfel, 40% din drumurile judeţene şi locale ar fi trebuit să se afle deja în proces de modernizare. Ce înseamnă aceasta, conform datelor din programul de guvernare PSD-PNL-UDMR? 3.000 kilometri de drumuri judeţene reabilitaţi, 10.000 kilometri de drumuri sau străzi locale modernizaţi.

Într-adevăr, în program se specifică faptul că investiţiile respective vor fi realizate până în anul 2028, dar până acum nici măcar a zecea parte din drumurile respective nu a fost realizată, nu mai vorbim despre faptul că majoritatea investiţiilor respective încă se află în perioada de achiziţie publică a lucrărilor.

Ce şi-a mai propus guvernul Ciucă?

500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, constând atât în construcţii noi, cât şi în reabilitări, 15 campusuri şcolare, constând în şcoală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină, 20 de cămine studenţeşti, 5 centre universitare, 20 de tabere şcolare, 20 de centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire).

Din toate acestea, numai programul de construire al creşelor se desfăşoară la turaţie maximă, graţie sumelor alocate din fondurile europene, din PNRR şi de la bugetul de stat. Celelalte investiţii rămân în aşteptare, implementarea lor urmând a fi demarată de guvernul Ciolacu sau de guvernarea din perioada 2024-2028.

Pe lângă acestea ar mai trebui realizate până în anul 2028 următoarele investiţii trecute şi ele în programul de guvernare: 200 de centre medicale în mediul rural; reabilitarea a 15 spitale judeţene; reabilitarea a 30 de spitale municipale şi orăşeneşti; construirea a şapte spitale şi maternităţi; 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri); 8 bazine olimpice; 5 patinoare artificiale pentru competiţii; 7 complexuri sportive, capacitate între 3.000 şi 30.000 de locuri; 150 săli de sport; 30 bazine didactice de înot; 100 patinoare artificiale cu scop didactic; 120 baze sportive; 5 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, constând în săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical; locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionale.

Până în acest moment, foarte puţine dintre investiţiile de mai sus au început să fie puse în practică, ceea ce arată că, deşi alocarea a 7% din PIB pentru investiţii a fost realizată, în realitate este nevoie de mult mai mult pentru ca promisiunile respective să capete contur.

La fel se prezintă situaţia şi în privinţa lucrărilor din infrastructura de transport, unde singurele rezultate vizibile sunt modernizarea căilor ferate din Portul Constanţa şi din portul Galaţi - modernizare solicitată de tranzitul mărfurilor din Ucraina prin ţara noastră - şi demararea lucrărilor pe anumite tronsoare a Autostrăzii A8 spre Moldova şi A0 (autostrada din jurul Capitalei). În rest, pentru autostrada Ploieşti-Braşov, Guvernul, prin Ministerul Transporturilor, încă nu a găsit soluţia cea mai bună care să ducă la demararea lucrărilor.

• Revigorarea industriei naţionale de apărare, un obiectiv pasat viitorului guvern

Un alt obiectiv pe care şi-l asuma premierul Ciucă era dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare de înaltă tehnologie, robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrate pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.

Ne aşteptam ca acest obiectiv să fie implementat de generalul Ciucă, mai ales în urma declanşării de Federaţia Rusă a agresiunii ilegale din Ucraina. Numai că, supriză! În afara escadrilei second-hand de avioane F16 cumpărate de la guvernul Norvegiei şi continuarea programului Piranha V, până acum niciun alt program de înzestrare al forţelor armate române nu a început să fie implementat, aşteptându-se acordul Parlamentului în unele cazuri, definitivarea procedurii de achiziţie în alte cazuri sau semnarea contractelor cu companiile din străinătate. Despre clauza de offset şi despre dezvoltarea industriei naţionale de apărare nici nu se mai pune problema în condiţiile în care războiul se desfăşoară la graniţa de nord şi la cea de est a României.

Printre contractele blocate se numără şi cel privind cele 4 corvete destinate Forţelor Navale Române, atribuit încă din iulie 2019 asociaţiei franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, dar care nu a fost semnat încă de părţile contractante, asocierea dorind modificarea unor termeni contractuali.

După cum se poate observa din situaţia de mai sus, un an şi jumătate de guvernare Ciucă a însemnat puţine realizări în administraţia locală şi centrală, sprijin financiar slab pentru mediul privat, dar finanţare masivă pentru protecţia şi asistenţa socială.