ÎNCĂ UN SCANDAL ENORM, CU IZ PENAL, ÎN SĂNĂTATE Mai multe persoane au fost folosite drept cobai de medici

Şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, prof dr Delia Marina Podea, cadru didactic la Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad, a fost ridicată, ieri după-amiază, de anchetatori şi dusă la audieri, potrivit Agerpres.

Potrivit unor surse, măsura a fost luată de procurori în urma descinderii care a durat mai multe ore, atât la unitatea medicală pe care aceasta o conduce, cât şi la cabinetul privat şi la domiciliul acesteia. În urma percheziţiei efectuate la locuinţa profesorului dr Delia Podea, anchetatorii ar fi ridicat calculatoarele existente şi, de asemenea, mai multe tablouri de valoare.

Delia Marina Podea pare să fie creierul unei acţiuni de falsificare a unor studii clinice. Ar fi încasat sute de mii de euro din partea unor producători sponsori care mizau pe studiile făcute în România, înainte că Agenţia Europeană a Medicamentului să dea autorizaţia de punere pe piaţă, potrivit informaţiilor din presă.

Poliţiştii au efectuat ieri 26 de percheziţii la cabinetele unor medici cercetaţi pentru fapte de corupţie şi au ridicat înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare din 16 judeţe, într-un dosar instrumentat de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Medicii vizaţi de descinderile efectuate sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cercetaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale, potrivit unui comunicat al IGPR.

Percheziţiile au fost efectuate la mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea medicii vizaţi, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.

De asemenea, poliţiştii au ridicat înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare din judeţele Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.

IGPR precizează: "Din cercetări a reieşit că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar ar fi derulat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei (medicamente folosite în special pentru tratarea unor boli mentale). Astfel, medicii incluşi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentaţie de evaluare a pacienţilor - subiecţi, fie prin falsificarea consimţământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparţinătorii acestuia, fie prin consemnarea în fişele de evaluare sau foile de observaţii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia".

Medicii sunt suspectaţi că ar fi inclus în studiu persoane care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau că nu ar fi administrat medicamentul pacientului. Medicii ar fi prezentat ulterior către sponsorul care comanda studiul documentele necesare avizării şi aprobării punerii pe piaţă a respectivelor medicamente ce au făcut obiectul studiului clinic.

Conform unui comunicat de presă al Parchetului General, din cercetările efectuate a reieşit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având şi calitatea de cadru didactic la o universitate din acelaşi oraş, a solicitat şi a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală.

În realitate, persoanele în cauză nu sufereau de afecţiuni psihice, însă, în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidenţele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare, cât şi cu tratament de specialitate.

Anchetatorii mai arată că majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital şi nici nu urmau tratamentul prescris.

Mai mult, unora dintre pacienţi le condiţiona internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. Scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuţia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcţie de numărul de pacienţi înrolaţi.

Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficia în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le era îndrumător de rezidenţiat, îi determina şi îi constrângea pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi. Studiile clinice erau efectuate fără consimţământul informat al subiecţilor, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia.

Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, medicul psihiatru acţiona în două modalităţi: fie prezenta documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura.

Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acestuia, medicii rezidenţi şi asistentele medicale consemnau în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.

Pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observaţii şi în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea după cum urmează: administrarea medicamentelor experimentale chiar în situaţia în care pacientul nu se mai prezenta la vizite şi nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje şi aruncate sau depozitate în fişetele din incinta secţiei; efectuarea de teste şi prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar şi în situaţia neprezentării regulate a pacienţilor la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecţilor ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu. În astfel de situaţii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienţi anterior începerii studiului şi depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secţiei de Psihiatrie.

Totodată, aceasta nu consemna în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.

În situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienţilor nu erau recoltate de la aceştia, ci de la cadrele medicale ale secţiei.

Potrivit dispoziţiilor medicului psihiatru, la externare, pacienţilor înrolaţi în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute, care se înmânau pacientului şi care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menţiona includerea pacientului în studiu.

Percheziţii au fost făcute la spitale din Capitală: Sf. Spiridon, Spitalul Militar şi Obregia.

La spitalul de neuropsihiatrie Sapoca din Buzău, testele cu medicamente experimentale ar fi început anul trecut, sub coordonarea a patru medici. Pacienţii-cobai ar fi fost mai multe persoane deja internate, dintre care - spun anchetatorii - unii nu şi-au dat acordul scris, aşa cum cere legea, potrivit ştirileprotv.ro.

Poliţiştii au verificat documentele întocmite de doctori în cadrul studiilor clinice derulate încă de anul trecut. Aceste studii au fost efectuate de către patru doctori, iar la ele au participat aproape o sută de pacienţi.

Dumitru Popescu, directorul spitalului de neurochirurgie Sapoca: "Nu ştiu să va spun ce medicamente, dar ştiu că erau doar două. Am dat aprobare pentru anul trecut, iar pentru anul acesta mi-a venit o solicitare în decembrie pentru 2016 şi nu le-am mai aprobat."

Şi în Iaşi au avut loc percheziţii la Institutul de Psihiatrie Socola.

Tudor Ciuhodaru a spus: "Falsificarea consimţământului informat al pacientului e o nouă Hexi Pharma a studiilor clinice. Cei vinovaţi să plătească. Să îşi piardă dreptul de profesie şi averile. Aceste studii fasificate dau o nouă palmă sistemului medical".

Percheziţii s-au făcut şi la spitalul de pshiatrie al Obregia din Capitală. Anchetatorii au căutat pacienţi care ar fi fost folosiţi în acest studiu şi au vrut să afle dacă viaţa şi sănătatea le-au fost puse în pericol de administrarea unor medicamente neomologate în România.

Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Serviciul Român de Informaţii.