Încălzirea globală este din nou "la modă"

Summit-ul Climatic de la New York, care s-a desfăşurat zilele trecute a reuşit să producă un ecou puternic în rândul opiniei publice. Nu mai puţin de 120 de lideri globali şi 400.000 de oameni obişnuiţi, care au manifestat pe străzile New York-ului, au cerut o intervenţie promptă pentru ca încălzirea globală să nu devină ireversibilă. Preocuparea pentru viitorul planetei este legitimă, multitudinea de dezastre naturale indicând în mod evident că există o problemă în raportul om-natură.

Pe de altă parte, intrigă faptul că lumea ştiinţifică este divizată în două, o parte, mai consistentă, susţine că asistăm la o încălzire globală, în timp ce o altă tabără vorbeşte de o răcire care ne va afecta pentru o lungă perioadă de timp. Dacă 2005 a fost anul în care s-a vorbit cel mai mult despre încălzire, despre efectul de seră şi de nocivitatea poluării, în 2009 a apărut varianta unei răciri dramatice. Evenimentul care a avut loc la New York demonstrează că încălzirea globală revine în atenţie şi cele mai multe măsuri vor fi luate în acest sens. Conform informaţiilor oferite de Ministerul Mediului din ţara noastră: "Summit-ul şi-a propus consolidarea bazelor pentru încheierea noului Acord Global în domeniul schimbărilor climatice. Acest acord cu valoare juridică este aşteptat să fie semnat în decembrie 2015, la Paris şi va intra în vigoare din 2020. Acordul trebuie să includă toate cele peste 190 de State Părţi la Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Acestea trebuie să prezinte contribuţii naţionale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creştere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, până în anul 2050 (faţă de anul 1850). Urgenţa acţiunii a fost subliniată de Ban Ki-Moon, secretarul general ONU. Potrivit acestuia economia mondială trebuie să devină neutră din punctul de vedere al carbonului, până la sfîrşitul secolului. S-a accentuat sensul ultimativ al acţiunii pentru actuala generaţie, prima afectată major de schimbările climatice şi ultima care poate acţiona pentru ca aceste schimbări să nu devină ireversibile". Prezent la Summit, Attila Korodi, Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi vicepreşedintele UNEA (Adunarea Naţiunilor Unite de Mediu) a reamintit că ţara noastră fost primul stat care în 2001 a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se să-şi diminueze cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră, faţă de anul său de referinţă, 1989. Referindu-se la necesitatea adoptării anul viitor a noului acord global obligatoriu privind schimbările climatice, ministrul mediului şi schimbărilor climatice a făcut apel la o acţiune concertată şi rapidă: "Doar o acţiune a tuturor naţiunilor poate limita creşterea temperaturii globale, astfel încât să nu trecem de pragul de două grade Celsius până în anul 2050. De aceea trebuie să avem la Paris, în 2015, toate ţările pregătite să semneze şi să îşi asume un acord climatic ambiţios. Este principalul obiectiv pe care îl urmăreşte şi evenimentul excepţional găzduit azi (n.r. marţi) de Organizaţia Naţiunilor Unite". Apelul la mobilizarea naţiunilor pentru semnarea noului acord global are loc în contextul în care, la nivel mondial, sunt înregistrate creşteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră, cele mai mari cantităţi de GES provenind din China şi SUA. Astfel, la nivelul anului 2012, China înregistra emisii în creştere cu 190% faţă de nivelul anului 1990, în timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, în creştere cu 4,3% faţă de anul 1990. La nivel European emisiile au înregistrat o scădere de 20% în aceeaşi perioadă, situându-se la 4,7 miliarde de tone CO2. La New York, SUA au anunţat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 până în anul 2030 şi au cerut ca economiile dezvoltate, dar şi cele emergente să se ralieze acestui efort, acţionând ca o comunitate globală.

Revenind puţin la controversele din rândul lumii ştiinţifice, trebuie să spunem că un reputat geolog şi profesor la Western Washington University, Don Easterbrook, a fost printre primii care au prezentat date ştiinţifice care arată că Pământul se va confrunta cu o vreme mai rece decât mediile obişnuite în următorii 25-30 de ani. Într-un studiu publicat de acesta în mai multe reviste de ştiinţă din SUA, explica cu argumente solide că ciclul de răcire a temperaturii care s-a resimţit până în 1945, a fost urmat de unul de încălzire, care s-a încheiat în 1998. După această dată temperaturile au fost unele apropiate de normal, cu variaţii mici, iar că din 2009 s-a intrat într-un ciclu de răcire. Susţinătorii răcirii afirmă că teoriile bazate pe schimbări climaterice cauzate de activitatea oamenilor (poluarea) sunt doar nişte speculaţii ale ecologiştilor care au diverse interese politice. În plus, o nouă ipoteză legată de sursa încălzirii globale a fost lansată recent. Suprafaţa Oceanului Arctic s-ar putea afla la originea emisiilor de metan, un important gaz cu efect de seră, potrivit unui studiu realizat de experţii în climă. Oamenii de ştiinţă au constatat concentraţii importante de metan în apropiere de suprafaţa oceanului, în special în zonele în care apar bucăţi de gheaţă. Astfel, printr-un mecanism până acum necunoscut, apele de la suprafaţa Oceanului Arctic ar putea reprezenta o sursă importantă de metan, "potenţial sensibil la schimbările înregistrate la nivelul suprafeţei îngheţate a mării", au explicat autorii studiului, coordonat de Eric Kort de la Institutul de tehnologie din California (Caltech), publicat de Nature Geoscience. Savanţii au constatat deja că metanul, captiv vreme de milioane de ani în permafrostul din Siberia şi din America de nord, "evadează" din sol atunci când temperaturile cresc. El contribuie astfel la încălzirea globală, care generează la rândul ei, ca într-un cerc vicios, o eliberare suplimentară de metan în atmosferă.

Dincolo de controversele ştiinţifice, un lucru este cert, oamenii trebuie să acţioneze urgent împotriva poluării.