Incertitudinea impregnată de alegeri se resimte în pieţele financiare

Actualizare - Ministerul de Finanţe a respins ieri ofertele slabe primite de la bănci pentru un împrumut în volum de 300 de milioane de lei pe o scadenţă de 14 ani (octombrie 2034). Cei şapte dealeri primari au licitat doar 66 milioane de lei, sub ce intenţiona MFP să împrumute, ofertele fiind respinse din cauza randamentului prea ridicat.

Randamentul pe 10 ani al României a continuat să crească în cea de-a doua dimineaţă după alegeri, la 3,33% de la 3,31%. Guvernul şi-a acoperit totuşi necesarul de finanţare pe 2020 şi a început pre-finanţarea celui pe 2021, estimat undeva între 11 şi 12 procente din PIB (circa 7% deficit bugetar + sume pentru refinanţarea datoriei).

---

Incertitudinea impregnată de alegerile generale de duminică s-a resimţit ieri în pieţele financiare, în condiţiile în care scrutinul electoral a indicat în primă fază către posibilitatea unui Parlament blocat. Cursul valutar cotat oficial de Banca Naţională a urcat astfel uşor ieri, la 4,8733 lei/euro de la 4,8725 lei/euro vineri. Pe interbancar euro a pornit dimineaţa de la 4,870 şi a atins şi plafonul de 4,875, maximul istoric înregistrat de euro comparativ cu moneda naţională.

Alegerile parlamentare sunt cele mai importante pentru investitori deoarece ele creionează politicile economice ce vor fi implementate pe perioada următorilor patru ani. Politica fiscală-bugetară este cea mai urmărită de investitori deoarece de ea depinde evoluţia economiei, a inflaţiei şi a randamentelor la care se împrumută - dacă are deficit - guvernul. Astfel că, ieri, rata de dobândă pe scadenta 10 ani a României a urcat până la ora redactării, ora 14:00, la 3,3%, de la 3,29% vineri. La ora 10:30, titlurile de stat pe 10 ani ale României se tranzacţionau pe piaţa secundară la 3,435%, în creştere cu 1% faţă de nivelul de vineri. De notat că investitorii nerezidenţi sunt cei mai activi pe scadenţele pe termen lung ale României, iar creşterea arată că piaţa miza pe o victorie mai răsunătoare din partea partidelor de dreapta, în speţă la procente mai mari pentru PNL şi USR şi un procent mai mic pentru PSD.

Analiştii BT Asset Management notau vineri că după alegerile parlamentare "se prefigurează un guvern PNL/USR, dar probabil negocierile pentru formarea acestuia vor fi dure şi îndelungate"

"Piaţa de obligaţiuni nu pare să ţină cont de un asemenea scenariu (în care negocierile se complică)", comentau vineri analiştii BTAM. Cel mai probabil piaţa nu lua în calcul nici nevoia formării unei alianţe cu un al treilea partid, de "balama", cum se dovedeşte a fi UDMR. De menţionat totodată că secundară de obligaţiuni este una slabă din punctul de vedere al lichidităţii, dar şi faptul că, în ultimele 3-4 luni, cursul a fost de neclintit: leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune chiar şi pe perioada turbulenţelor din finalul lui octombrie - ultimul maxim înregistrat de euro în raport cu leul a fost 4,8750, atins în 25 septembrie. Totodată, leul a înregistrat în acest an cea mai mică depreciere în raport cu leul din monedele ţărilor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Bulgariei, care are un alt mod de ţintire a cursului).

Pieţele şi scenariul preferat de investitori al unei alianţe de guvernare de dreapta a părut să primească o veste pozitivă prin intrarea în parlament a PMP, partid care şi-a arătat dorinţa să participe într-un viitor guvern. Alianţa USR-Plus s-a opus totuşi în lunile de dinaintea alegerilor ideii de alianţă de guvernare cu PMP, astfel că negocierile se anunţă într-adevăr a fi ceva mai complicate decât se credea înainte de alegeri. Complicaţia a venit în principal din faptul că cele două partide cotate a forma alianţa de guvernare nu au reuşit să strângă o majoritate în Parlament: la 12:50, cu 99,91% din voturi numărate, fără diaspora, PNL avea 26,1% la Cameră şi 25,8% la Senat, în timp ce USRPlus avea 15,89% la Cameră şi 16,01% la Senat, cifre totuşi mai bune decât dimineaţa, la startul tranzacţionării. În acelaşi timp, PSD avea 30% la Cameră şi 29,71% la Senat, cu 99,91% din voturi numărate. PMP avea exact 5% la ambele camere, la nivelul pragului electoral, ceea ce simplifică din ecuaţia guvernării însă implică o distribuire mai largă a portofoliilor, deci negocieri mai îndelungate pe portofolii.

Valentin Tătaru de la ING arată într-o analiză că alegerile parlamentare marchează finalul unui an electoral foarte complicat. "Oricare vor fi rezultatele, un guvern nou cu sprijin în Parlament (Guvernul Orban este un cabinet cu sprijin minoritar în Legislativ - n.r.) va fi bine primit de pieţe şi agenţii pentru că vizibilitatea politicilor dincolo de alegeri devenise foarte blurată", comentează Tătaru, care se aşteaptă la o reajustare a cursului valutar la ceva timp după alegeri spre nivelul de 4,9-4,92 lei/euro. Pentru randamentele la titlurile de stat pe 10 ani ale României, ING estimează un nivel de 3,4% pentru trimestrul întâi din 2021, estimare ce implică o incertitudine latentă în legătură cu perspectivele fiscale ale României. Pentru trimestrul al doilea din anul viitor ING prognozează că randamentul pe 10 ani se va consolida la 3,3%, în preajma minimelor din ultimii patru ani, iar că pe tot anul 2021 acesta nu va coborâ sub 3,2%.

Amintim că agenţia S&P a menţinut vineri seară rating-ul suveran al României la "BBB-" cu perspectivă negativă, agenţia atrâgând atenţia cu privire la importanţa implementării de politici fiscal-bugetare şi de venituri echilibrate pentru consolidarea finanţelor publice.