Încetarea ostilităţilor din Siria - progres spre pace sau iluzie?

În cazul unui eşec al acordului de încetare a ostilităţilor în Siria, semnat recent de Rusia şi SUA, există şi alte soluţii, a declarat, în această săptămână, Secretarul de Stat american, John Kerry, în faţa Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului din Washington. Oficialul american nu a dat, însă, detalii despre alternative.

Guvernul de la Damasc s-a declarat deja de acord cu prevederile documentului.

Poziţia Statelor Unite în legătură cu actualul preşedinte sirian, Bashar al-Assad, nu s-a schimbat, iar şeful diplomaţiei americane a subliniat faptul că, atât timp cât guvernul Assad se află la putere, războiul nu poate lua sfârşit, relatează agenţia de presă turcă Anadolu. Soarta preşedintelui sirian reprezintă principalul punct de divergenţă între marile puteri implicate în războiul civil din Orient - Rusia şi Statele Unite.

Administraţia de la Damasc a anunţat că vor fi organizate alegeri legislative, pe 13 aprilie.

Potrivit înţelegerii dintre Rusia şi SUA, lupta va continua împotriva organizaţiilor teroriste precum DAESH (acronimul arab al Statului Islamic) şi a Frontului al-Nusra (organizaţie afiliată al-Qaeda).

Aceste excepţii ar putea oferi Rusiei pretexte de a ataca nu doar grupările menţionate, ci şi pe oponenţii lui Bashar al-Assad, cu atât mai mult cu cât DAESH şi Frontul al-Nusra ocupă poziţii din teritorii controlate de rebelii moderaţi, a afirmat Bashar al-Zoubi, liderul biroului politic al Armatei Yarmouk, conform agenţiei Reuters.

De asemenea, armata siriană şi-a rezervat dreptul de a răspunde la orice încălcare a acordului de încetare a ostilităţilor, potrivit sursei citate.

• Chiar, cine este terorist?

Statele care au fost implicate în procesele de negociere ale încetării ostilităţilor nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte desemnarea organizaţiilor teroriste. În afară de DAESH şi Frontul al-Nusra, fiecare ţară pare să aibă un răspuns diferit la în întrebarea "Cine este terorist?", relatează Al Jazeera.

Rusia poate ataca în continuare moderaţi, pe care îi consideră terorişti, Turcia poate face la fel cu minoritatea kurdă, iar exemplele pot continua, mai spune ediţia online a Al Jazeera.

Publicaţia dă ca exemplu organizaţia kurdă YPG, braţul armat al Partidului Uniunii Democratice (PYD), care este susţinută atât de SUA, cât şi de Rusia, deşi luptă împotriva ambelor mari puteri. YPG se confruntă cu DAESH, cu Turcia (aliată a Statelor Unite, aflată de mulţi ani într-o luptă împotriva kurzilor), dar şi cu forţele fidele regimului de la Damasc, sprijinite de Rusia, potrivit Al Jazeera.

Ministrul de Externe de la Londra, Philip Hammond, şi-a exprimat, recent, îngrijorarea în privinţa cooperării dintre kurzi şi forţele ruso-siriene, potrivit Reuters. Oficialul britanic a pus sub semnul întrebării rolul acestei minorităţi etnice în evenimentele din Siria.

• Este divizarea Siriei o posibilitate reală?

Prin discursul său din Senatul american, John Kerry a mai înaintat un scenariu îngrijorător: dacă nu se vor lua măsuri concrete în viitorul apropiat, "ar putea fi prea târziu pentru a menţine unitatea Siriei", relatează Reuters. Afirmaţia oficialului de la Washington ar putea fi interpretată ca venind în sprijinul unor acuzaţii mai vechi la adresa Statelor Unite, conform cărora SUA ar urmări divizarea unor state din Orientul Mijlociu, precum Siria şi Irak. Conform portalului ekurd.net, care citează un oficial iranian, autorităţile americane ar dori să "spargă" Irakul în trei entităţi mai mici, iar Siria ar fi împărţită în două. John Kerry nu a oferit alte detalii în legătură cu această posibilă divizare a statului sirian.

• Un acord fragil, în care nimeni nu crede cu adevărat

Atât rebelii susţinuţi de Arabia Saudită, cât şi Rusia şi-au intensificat atacurile, după anunţarea acordului de încetare a ostilităţilor, iar guvernul de la Damasc a afirmat clar, potrivit agenţiei naţionale SANA, că înţelegerea nu va funcţiona, dacă organizaţiile de opoziţie vor primi, în continuare, sprijin extern.

Armata siriană, sprijinită de aviaţia rusă, încearcă, în continuare, să preia controlul asupra oraşului Alep. Regimul de la Damasc poate invoca faptul că localitatea este ocupată de terorişti, continuând, astfel, atacurile şi după intrarea în vigoare a acordului de încetare a ostilităţilor.

Bashar al-Assad a afirmat deja că se opune utilizării termenului de "armistiţiu", întrucât acest tip de document poate fi încheiat doar între armate şi state, nu cu organizaţii teroriste, relatează Reuters. În aceste condiţii, şansele ca încetarea ostilităţilor să fie un prim pas către un armistiţiu par slabe.

Mai multe state şi-au exprimat deja neîncrederea în şansele reale de reuşită ale încetării ostilităţilor. Chiar Secretarul de Stat american, în discursul său, a afirmat că nu poate spune cu certitudine dacă acordul va funcţiona, conform Anadolu. Potrivit sursei citate, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Peter Cook, a remarcat existenţa "unei doze de scepticism" şi a spus că Ashton Carter, secretarul apărării al SUA, va urmări respectarea prevederilor.

Într-o teleconferinţă la care au participat preşedintele francez, Francois Hollande, liderul de la Casa Albă, Barack Obama, cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul britanic, David Cameron, cei patru au subliniat faptul că acordul va funcţiona numai dacă va exista o schimbare de comportament din partea regimului sirian şi a forţelor ruse, potrivit comunicatului de pe site-ul guvernului britanic.

Un ultim argument pentru lipsa de încredere într-o schimbare reală a situaţiei din Siria este trecutul Kremlinului în ceea ce priveşte respectarea acordului de încetare a focului. Istoria recentă ne furnizează exemple precum Georgia sau Ucraina, cu care au fost semnate armistiţii rămase doar pe hârtie. Rusia a anexat deja Crimeea, iar Russia Today a anunţat, recent, că Osetia de Sud, regiune separatistă a Georgiei, va organiza un referendum pentru a deveni provincie rusă.