Închisoare în loc de medalii, pentru producătorii de substanţe dopante

Dopajul a devenit o problemă majoră pentru sport în general şi una, adesea, mortală pentru cei care speră să-şi îmbunătăţească performanţele cu ajutorul substanţelor interzise. Pe acest fond şi în ţara noastră erau necesare unele prevederi legale care să pedepsească traficul şi producerea de substanţe dopante. Iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 104/2008, privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, aflată în acest moment la Camera Deputaţilor, prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru fabricarea, oferirea, vânzarea, dar şi administrarea acestor substanţe. Potrivit documentului: "Fabricarea, producerea, experimentarea, prepararea, procesarea, transformarea, oferirea, distribuirea, vânzarea, punerea în vânzare, administrarea, livrarea cu orice titlu, trimiterea ori alte operaţiuni privind circulaţia substanţelor dopante cu grad mare de risc şi a produselor care conţin substanţe dopante cu grad mare de risc, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi". La acest capitol intră steroizii, principala categorie de substanţe dopante folosită atât de sportivii profesionişti, cât şi de cei amatori, dar şi hormonii de creştere şi substanţele chimice care sporesc producerea naturală de testosteron şi hormoni de creştere. Conform documentului aflat la Camera Deputaţilor, şi îndemnul la consumul ilicit de substanţe dopante va constitui infracţiune dacă modificarea legislativă va fi aprobată, fiind pedepsit cu închisoare de până la 3 ani. În cazul în care faptele săvârşite duc la moartea victimei, pedepsele pot ajunge până la 7 ani de închisoare.

Modificările Legii 104 au fost propuse de către Agenţia Naţională Anti-Doping în urma consumului înregistrat, mai ales în sălile de culturism şi fitness. În momentul de faţă, traficul de substanţe dopante de mare risc este considerat contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 25.000 de lei. La nivel European, doar România şi Bulgaria au rămas în urmă în ceea ce priveşte absenţa incriminării substanţelor dopante cu grad mare de risc susţine preşedintele ANAD, Cristian Balaj: "În momentul de faţă dintre ţările Uniunii Europene, doar în Bulgaria şi România sunt contravenţii traficul de hormoni de creştere şi steroizi, pentru celelalte ţări sunt considerate infracţiuni. Şi vorbim aici de traficul de steroizi, hormoni de creştere şi uneori stimulente. Şi dacă sunt considerate contravenţii nu se pot asculta telefoane, nu se pot face intervenţii, nu se poate face mandat de percheziţie, absolut nimic".

În ţara noastră există aproximativ 800 de săli de forţă, care au un certificat antidoping din partea ANAD, în sensul că o persoană angajată a firmei respective a participat la un curs de instruire al Agenţiei Naţionale Anti-Doping. Pentru o sală de fitness, primul pas este să desemneze o persoană care să participe la un curs de instruire pe care Agenţia Naţională Anti-Doping îl organizează. În ceea ce priveşte controalele la sălile de culturism şi fitness, ANAD are atribuţiuni limitate conform legii în forma actuală, neavând dreptul să verifice spre exemplu nici măcar vestiarele. Agenţia Naţională Anti-Doping va pune la punct şi o platformă online prin care doreşte să extindă capacitatea administrativă, dar care va avea şi un rol de formare şi educaţie în acest domeniu.