INDICATORII PMI: Economiile din zona euro, în cădere liberă

Economiile dezvoltate din zona euro sunt în colaps din cauza măsurilor aplicate de autorităţi pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, au relevat indicii Purchasing Manager's Index (PMI) pentru regiune publicaţi ieri, indicatorii atingând un nou nivel minim istoric, prăbuşirea activităţii eco­nomice fiind peste aşteptările analiştilor.

Activitatea economică din economia zonei euro aproape că a încetat cu totul în luna aprilie, indicele PMI compozit elaborat de IHS Markit pentru luna corespunzătoare, văzut ca un indicator de încredere al sănătăţii economiilor europene, înregistrând o valoare dramatică de 13,5 puncte, cea mai scăzută de când se fac aceste măsurători, confirmând recesiunea adâncă şi deteriorarea activităţii faţă de luna martie.

Valoarea scăzută a PMI-ul compozit (industria prelucrătoare + sectorul serviciilor) a depăşit chiar şi cea mai negativă anticipaţie la nivelul unui sondaj Reuters, de 18,0 puncte.

În martie, PMI-ul compozit pentru zona Euro a fost de 29,7 puncte, sub pragul de 50 de puncte ce separă expansiunea de contracţie, luna trecută fiind înregistrată cea mai drastică scădere a activităţii din istorie.

Indicele corespunzător pentru sectorul serviciilor a consemnat o valoare de 11,7 puncte în aprilie, serviciile fiind principalele lovite de evaporarea cererii, o deteriorare drastică a activităţii de la o citire de 26,4 puncte în martie, în timp ce PMI-ul pentru industria prelucrătoare a colapsat la 33,6 puncte de la 44,5 puncte în martie, minimul ultimilor 134 de luni.

Indicele producţiei efective din industria prelucrătoare, poate cel mai relevant indicator în contextul recesiunii deoarece nu incorporează subindici precum cel al stocurilor (şi deci nu beneficiază de sprijin statistic), a atins un nivel ce indică colapsul activităţii, indicele marcând o valoare de 18,4 puncte în aprilie de la 38,5 puncte în martie.

Scăderea volumului producţiei a fost una istorică, iar aşteptările privind producţia în următoarele 12 luni au scăzut sub nadir-ul anterior din martie ca urmare a consemnării unui grad istoric de pesimism în industria prelucrătoare. Sub-indicele producţiei viitoare, care s-a înjumătăţit luna trecută, a înregistrat o valoare de 34,5 puncte.

"Aprilie a adus daune fără precedent pentru economia zonei euro în contextul măsurilor de închidere aplicate din cauza virusului, cuplate cu prăbuşirea cererii globale şi penuria atât de staff cât şi de input-uri", a comentat datele Chris Williamson, economist şef la IHS Markit.

"Ferocitatea prăbuşirii a depăşit-o chiar şi pe cea imaginată de majoritatea economiştilor", adaugă Williamson, care subliniază că PMI-ul zonei euro este echivalentul unei contracţii a economiei de 7,5% pentru trimestrul al doilea. Un sondaj Reuters publicat miercuri estimează o contracţie de 9,6% a zonei euro în acest trimestru.

Excluzând Germania şi Franţa, cele mai mari două economii europene, regiunea a înregistrat un indice PMI compozit de 11,5 puncte, în scădere de la 25,0 puncte în martie - PMI-urile pentru martie au fost elaborate totuşi înainte ca măsurile de restricţionare a activităţilor economice şi sociale să fie impuse în toate ţările din zona euro.

Îngrijorătoare şi cea mai proastă veste se arată tendinţa pierderii locurilor de muncă din zona euro, care poate duce la o deteriorare puternică a capacităţii de consum. Concedierile s-au făcut în cel mai rapid ritm din istorie, în special în zona de servicii, numărul locurilor de muncă scăzând pentru a doua lună consecutiv. De asemenea, salariile din sectorul manufacturier s-au tăiat în cel mai rapid ritm din aprilie 2009.

"În unele cazuri, declinul ratei forţei de muncă ocupate a reflectat angajaţii în şomaj tehnic, dar chiar şi dacă aceşti angajaţi sunt excluşi scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă este tot printre cele mai abrupte înregistrate vreodată", se arată în raportul IHS Markit.

Cererea s-a evaporat, firmele reducând de asemenea preţurile pentru bunuri şi servicii în cel mai rapid ritm din iunie 2009. Indicele afacerilor noi a scăzut ca urmare la un minim istoric de 11,6 puncte în aprilie de la 24,0 puncte în martie.

"În faţa unei asemenea prăbuşiri prelungite a cererii, concedierile s-ar putea intensifica de la ritmul istoric din prezent, iar îngrijorările vor fi intensificate cu privire la costul economic al controlării virusului", mai notează Chris Williamson.

În Germania şi Franţa, PMI-urile compozite au atins niveluri minime record în aprilie de 17,1 puncte, respectiv 11,2 puncte (indicele serviciilor din Franţa la 10,4 puncte), scăderi masive de la 35,0 şi 28,9 puncte. Evoluţia a fost asemănătoare în Marea Britanie, unde PMI-ul pentru servicii de exemplu a colapsat la 12,3 puncte. Valorile înregistrate sunt uşor cele mai reduse din istorie, ridicându-se întrebarea dacă valorile pot deveni vreodată negative, răspunsul fiind oferit de economistul şef al Markit care notează într-o postare pe Twitter că "ajustările sezoniere pot împinge un indice sub zero".

Criza, cea mai severă în termeni de pierdere a produsului intern brut din anii 1930 încoace, va duce la o umflare istorică a deficitelor bugetare, la explozia datoriei publice în raport cu PIB la cel mai ridicat nivel de la cel de-al doilea război mondial încoace în multe ţări dezvoltate, precum şi la explozia şomajului la niveluri nemaiatinse de peste 9 decenii. Criza a produs deja câteva rezultate care până acum erau considerate neverosimile sau cât de cât tabu: băncile centrale au renunţat la mandatele constituţionale şi au început să finanţeze pe faţă deficitele publice şi unele pieţe prin achiziţii de active pentru a suprima volatilitatea extremă, dobânzile au devenit real negative în majoritatea economiilor dezvoltate, preţul unor contracte cu livrare la termen la petrol au devenit negative din cauza evaporării cererii şi capacităţii limitate de stocare, guvernele din întreaga lume au anunţat stimulente fiscale în total de peste 8 trilioane de dolari care vor umfla şi mai mult datoria globală (deficitul public al SUA va fi de peste 4 trilioane de dolari anul ăsta), plata serviciului datoriei unor ţări sărace va fi suspendată în anumite instanţe, iar economia reală s-a decuplat pare-se de evoluţia pieţelor bursiere, printre câteva.

Analiştii ING preconizează că economiile europene nu vor reveni la nivelul pre-coronavirus decât abia în anul 2022 cel mai devreme. De revenirea economiei zonei Euro depinde şi revenirea economiei naţionale. Pe lângă consumul naţional şi cererea domestică, cererea externă reprezintă o componentă importantă a ecuaţiei revenirii economiei noastre.

În Statele Unite, PMI-ul compozit a înregistrat de asemenea o valoare minimă istorică în aprilie, de 27,4 puncte, în scădere de la 40,9 puncte în martie. Luna aprilie, respectiv trimestrul al doilea, reprezintă în viziunea unei majorităţi a analiştilor vârful pandemic. PMI-ul a semnalat astfel un declin fără precedent în activitate şi al veniturilor şi o creştere fără precedent al angajaţilor concediaţi.

Indicele ce măsoara activitatea din servicii a scăzut la 27,0 puncte, minim istoric, de la 39,8 puncte luna trecută, PMI-ul pentru industria prelucrătoare a scăzut şi el la un minim istoric de 36,9 puncte de la 48,5 puncte în martie, în timp ce indicele corespunzător producţiei din industrie s-a cifrat la 29,4 puncte faţă de 46,5 puncte în martie. Încrederea managerilor de business a devenit negativă şi ea pentru prima dată în ultimii 8 ani.

Alţi 4,42 milioane de americani au aplicat pentru ajutoare de şomaj în ultima săptămână, numărul total al solicitărilor trecând de 26 de milioane în doar ultimele 5 săptămâni.