Indicele Robor la 3 luni a crescut până la nivelul de 1,79%

• Consiliul Concurenţei ia în calcul o investigaţie în rândul băncilor, dacă descoperă nereguli în creşterea ROBOR-ului

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut, ieri, până la nivelul de 1,79%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Robor a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins 1%, iar săptămâna trecută, pe 3 octombrie, ROBOR a ajuns la 1,8%, cel mai mare nivel din 25 noiembrie 2014, când BNR a făcut o inserţie masivă de lichiditate, de circa 9,3 miliarde de lei, printr-o operaţiune repo. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări, în acea zi, că efectele acestei lichidităţi pe indicele Robor vor fi observate a doua zi, când Robor la trei luni a căzut uşor cu 1 punct de bază (0,01 puncte procentuale), până la 1,79%, de la 1,8% în ziua anterioară, iar joi, la 1,78%. Vineri, Robor a stagnat la 1,78%, iar, ieri, a crescut, din nou, la 1,79%.

Săptămâna trecută, Mugur Isărescu a spus că dobânzile din piaţă, inclusiv indicele ROBOR, vor oscila în jurul valorii de 1,75%, cu o marjă de plus/minus 1%.

Creşterea indicelui Robor de la finalul lunii septembrie este legată de probleme de lichiditate ale pieţei, în condiţiile în care gradul de colectare a Fiscului a crescut, iar specialiştii Băncii Naţionale a României (BNR) vor găsi soluţii pentru a tempera creşterea acestui indice, a declarat recent ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, după o întâlnire cu reprezentanţi ai BNR.

Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor a depăşit aşteptările, în luna septembrie şi, astfel, au fost retraşi mai mulţi bani din bănci, în piaţă creându-se o problemă de lichiditate, a explicat şeful Băncii Centrale creşterea abruptă a ROBOR din ultima perioadă, precizând: "Taxele şi impozitele sunt plătite între 20 şi 30 ale lunii. Atunci, banii firmelor şi populaţiei care există în bănci sunt absorbiţi şi merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Naţională a României. Deci nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Naţională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare lichiditatea este «injectată» în piaţă. (...) Ce a intervenit în luna aceasta o să vă surprindă: o performanţă mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi aşteptat".

Mugur Isărescu a dat asigurări că BNR va continua să controleze lichiditatea, dar în anumite limite, ROBOR nemaiajungând la valori aproape de zero: "Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din perioada de dobânzi foarte scăzute peste tot în lume. (...). Inflaţia se duce spre 2% la sfârşitul anului. Dobânzile se vor plimba în acest interval. Mai reducem culoarul. Poate să scadă uşor sub 1%, dacă vom mai avea excese de lichiditate (...) Pentru noi, nu a fost o surpriză creşterea ROBOR. O surpriză a fost ritmul rapid de creştere. De altfel, noi am spus de foarte multă vreme că o creştere a dobâzilor este inevitabilă".

Consiliul Concurenţei ia în calcul declanşarea unei investigaţii în rândul băncilor, dacă descoperă indicii în ceea ce priveşte creşterea ROBOR din ultima perioadă, a declarat preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu. "O perioadă lungă de timp, dobânzile au fost foarte scăzute. Dacă vom avea indicii privind înţelegeri între bănci, luăm în calcul o posibilă investigaţie", a declarat pentru News.ro preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

De asemenea, autoritatea derulează deja o anchetă în sistemul bancar, prin care vrea să vadă de ce în România sunt comisioane mai scumpe decât în alte ţări, investigaţie ce va finalizată în iunie 2018.