În contextul discuţiilor privind o potenţială plafonare a primelor la asigurările obligatorii RCA, industria de asigurări arată că modificarea legislaţiei în domeniul asigurărilor auto necesită un pachet mai amplu de măsuri legislative, unul discutat împreună cu toate părţile direct implicate.
Astfel, având în vedere Proiectul de Hotărâre de Guvern privind stabilirea tarifelor de primă maxime aplicabile de către societăţile care practică asigurarea obligatorie RCA, UNSAR - Uniunea Naţională a Asigurătorilor şi Reasigurătorilor din România, împreună cu BAAR - Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România şi PIAR - Patronatul Industriei Asigurarilor din Romania au transmis Guvernului României, Ministerului Finanţelor Publice şi Autorităţii de Supraveghere Financiară punctul de vedere şi soluţiile concrete ale industriei de asigurări şi rămân categoric împotriva adoptării Proiectului de HG în actuala formă.
Cu toate acestea, în cazul în care se doreşte continuarea discuţiilor în acest sens, industria de asigurări consideră că este necesară amendarea proiectului de HG prin implementarea unui pachet de măsuri precum:
• îndreptarea în cel mai scurt timp a aspectelor din legislaţia naţională (Legea 132/2017) care reglementeză asigurarea RCA şi pentru care România se află în procedură de infringement;
• emiterea Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii de Supraveghere Financiară privind implementarea baremului traumatologic pentru stabilirea despăgubirilor morale pe cale amiabilă, aşa cum s-a prevăzut încă din 2017 prin art. 22 alin.(5) lit.a) din Legea 132/2017;
• îndreptarea articolelor specifice din Legea 132/2017 care nu permit asiguratorului un control al costurilor cu reparaţiile autovehiculelor;
• demararea unui proiect naţional ce vizează reducerea frecvenţei şi gravităţii accidentelor rutiere şi adoptarea unor măsuri urgente de creştere a gradului de cuprindere în asigurare şi de combatere reală a fraudelor care să vină imediat şi eficient în sprijinul eforturilor deja existente în această zonă;
• posibilitatea de a implementa pe o anumită perioadă de timp o schemă de compensare pentru acoperirea diferenţelor negative dintre primele practicate de asigurătorii RCA la ora actuală şi tariful plafonat, similar cu schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale reglementată prin OUG 118/2021. De asemenea, se poate lua în considerare şi compensarea de către stat a taxelor şi contribuţiilor lunare plătite către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, Fondul Naţional de Protecţie şi Autoritatea de Supraveghere Financiară pe durata aplicării HG.
Aceste mecanisme de compensare ar trebui să fie în mod obligatoriu însoţite şi de măsura asumării de către clienţii cu autovehicule pentru transportul bunurilor (care reprezintă peste 90% din asiguraţii cu risc ridicat) a unui plan de acţiune care să prevadă măsuri clare şi ferme de conduită şi proceduri concrete (măsurabile şi controlabile) care să conducă la reducerea frecvenţei daunelor pentru aceşti clienţi, care acum generează cea mai mare frecvenţă a daunelor, de 21%, adică de peste 4 ori mai mare decât media generală de aproximativ 5%.
Indiferent de soluţia finală aleasă, subliniem încă o dată că orice modificări ale legislaţiei RCA trebuie: